Ministrul Educatiei, Daniel David, a pus in aplicare o hotarare importanta pe care a luat-o cu ceva timp in urma, iar asta deoarece a facut public un document prin care a atras atentia ca resursa umana formata in cadrul invatamantului superior din Romania nu se ridica la nivelul potentialului national.
Ministrul Educatiei a publicat un raport extrem de important cu privire la starea invatamantului din Romania si a subliniat ca tara noastra ocupa ultimul loc in Uniunea Europeana in privinta ponderii absolventilor de studii superioare raportata la populatia generala.
Potrivit ministrului, doar 16% dintre adultii romani detin o diploma de studii superioare, comparativ cu aproximativ 30% media europeana. In randul tinerilor cu varsta intre 24 si 34 de ani, procentul se situeaza intre 23% si 26%, fata de 40%–43% in Uniunea Europeana.
Ministrul Educatiei a punctat ca, departe de a depasi nevoile pietei muncii, numarul absolventilor ramane insuficient. El a mai remarcat ca numarul doctoranzilor este insuficient pentru a sustine un nivel ridicat de cercetare, fapt care limiteaza capacitatea universitatilor de a contribui la inovare si dezvoltare stiintifica.
Rata abandonului scolar in invatamantul universitar ramane ingrijorator de ridicata. Conform unui studiu realizat de Cotet si colaboratorii sai in 2022, peste 40% dintre cei inscrisi in primul an de licenta renunta la studii, iar aceasta proportie creste in ciclul doctoral.
In paralel, participarea adultilor la formarea continua este modesta: doar 1% erau implicati in astfel de programe in 2020, procent care a urcat la 5,4% in 2022, cu mult sub media UE de 11,9%, in conditiile in care Romania si-a propus sa ajunga la 17,4% pana in 2030.
Ministrul Educatiei a atras atentia si asupra nivelului scazut al competentelor la adulti. Aproximativ o treime dintre acestia detine abilitati digitale adecvate, comparativ cu 54% media europeana.
In literatie functionala, 20,1% dintre romani se afla sub nivelul minim, versus 8,9% media internationala, iar in privinta abilitatilor numerice, 27,5% sunt sub pragul minim fata de 8,6% la nivel global. Daca includem si persoanele aflate in zona de risc, procentele cresc la 37,1% in literaţie si 38,4% in numeratie.
Referitor la cunosterea stiintifica generata de universitatile romanesti, ministrul a observat ca acestea nu apar in pozitii competitive in clasamentele internationale. Sinteza metarankingurilor releva absenta institutiilor din Romania din topurile de profil, semn ca masa critica academica nu atinge vizibilitatea si impactul necesar.
Ministrul Educatiei afirma ca fragmentarea sistemului universitar romanesc reprezinta, in opinia ministrului, una dintre cauzele fundamentale ale acestei situatii. Reforma comunista din 1948 a redus componente de cercetare si sectoare competitive ale universitatiilor istorice, iar proliferarea, dupa 1989, a unor institutii de dimensiuni mici, fara o misiune clara, a impiedicat formarea unor structuri coerente si comprehensive.
Aceasta dispersie genereaza rivalitati pentru resurse si limiteaza colaborarea constructiva la nivel national. Daniel David a subliniat ca Franta a parcurs un traseu asemanator, deruland, din anii 2000, un proces de concentrare academica care a generat universitati cu masa critica, vizibile si competitive.
In contrast, universitati din fostul bloc comunist, precum cele din Belgrad, Budapesta sau Ljubljana, figura in clasamentul Shanghai datorita organizarii lor comprehensive, in timp ce Romania nu are nicio reprezentanta in acest top.
Ministrul Educatiei a incheiat prin a evidentia nevoia unei reforme de anvergura in invatamantul superior, menita sa creasca numarul absolventilor, sa reduca rata abandonului, sa imbunatateasca competentele digitale si numerice si sa consolideze universitati capabile sa concureze pe plan european si international.