Ministrul Educaţiei, Daniel David, a prezentat ieri rezultatele evaluării făcute la nivel național de către instituțiile din subordinea sa, iar asta pentru că ne vorbește despre Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAS) – Runda I, realizată de Banca Mondială.
Ministrul Educaţiei afirmă că analiza comparativă, întinsă pe parcursul anilor şcolar 2021–2023, a luat în considerare 1.402 şcoli eligibile şi finanţate în prima rundă a programului comparativ cu 1.255 de şcoli eligibile, dar nefinanţate. Concluziile raportului confirmă un impact pozitiv şi semnificativ al finanţărilor acordate prin PNRAS asupra performanţei şi stabilităţii instituţiilor de învăţământ cu risc ridicat.
Daniel David explică și că datele arată că, până la încheierea anului şcolar 2022–2023, şcolile beneficiare ale granturilor PNRAS au înregistrat îmbunătăţiri notabile în trei arii esenţiale: stabilitatea personalului didactic, rata de promovabilitate la examenele de final de ciclu şi participarea elevilor la Evaluarea Naţională.
„Măsurile de sprijin implementate – de la finanţarea proiectelor educaţionale locale până la sprijin logistic şi formarea continuă a cadrelor didactice – au condus la o redresare vizibilă în unităţile cu vulnerabilităţi ridicate. În schimb, în şcolile nefinanţate progresul a fost mult mai lent, semnalizând că lipsa resurselor suplimentare poate perpetua disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi educaţionale”, a subliniat Daniel David.
Ministrul Educaţiei subliniază că în detaliu raportul face referire la evoluţia stabilităţii corpului didactic, unde şcolile finanţate au menţinut o fluctuaţie redusă a personalului, în timp ce unităţile nefinanţate au continuat să înregistreze plecări frecvente şi posturi vacante.
Directorii instituţiilor susţin că accesul la finanţare a stimulat implicarea profesorilor în proiecte extraşcolare şi programe de mentorat, ceea ce a creat un climat educaţional mai atractiv şi mai sigur.
În ceea ce priveşte rata de promovabilitate la examenele de certificare, şcolile sprijinite prin PNRAS au înregistrat creşteri cu peste 10 puncte procentuale faţă de anul anterior, iar numărul elevilor care au participat efectiv la Evaluarea Naţională a crescut cu circa 8%.
Ministrul Educaţiei confirmă că unul dintre cele mai elocvente rezultate se referă la modificarea încadrării şcolilor în funcţie de riscul de abandon. Din cele 1.409 unităţi financiare ale rundei I, 45% (634 de şcoli) au reuşit să-şi reducă nivelul de risc, trecând de la risc ridicat la risc mediu sau scăzut ori de la risc mediu la risc scăzut conform Indicelui PTŞ (Profilul de Toleranţă la Şcolarizare).
Acest prag depăşeşte cu mult ţinta finală stabilită în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care viza 625 de şcoli cu progres în rezultatele educaţionale până la încheierea perioadei de finanţare.
Ministrul Educaţiei a subliniat că aceste date demonstrează clar importanţa continuării şi dezvoltării Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar. „Rezultatele pozitive ale Rundei I ne arată că intervenţiile financiare şi non-financiare coordonate şi personalizate generează efecte benefice în şcolile vulnerabile.
Pentru a maximiza impactul asupra reducerii abandonului şcolar şi creşterii performanţelor academice, viitoarele intervenţii trebuie să fie mai bine calibrate pe particularităţile fiecărei categorii de risc şi concentrate în special pe unităţile cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate.”
În încheiere, Daniel David a evidenţiat necesitatea impulsionării participării şcolilor eligibile care nu au accesat încă fondurile disponibile şi optimizării procedurilor administrative de implementare.
„Succesul programului depinde nu doar de resursele alocate, ci şi de eficienţa proiectării şi managementului acestora la nivel local. Implicarea activă a tuturor actorilor – autorităţi, directori de şcoli, elevi şi comunităţi – va fi esenţială pentru accelerarea progresului şi consolidarea rezultatelor obţinute în prima rundă.”