Rusia și-a exprimat din nou disponibilitatea pentru o mediere în privința programului nuclear iranian, însă inițiativa pare că a rămas fără ecou. Într-o convorbire telefonică recentă, președintele Vladimir Putin i-a propus omologului american Donald Trump un rol formal de mediator. Trump a respins însă oferta, considerând că Rusia ar trebui să-și rezolve mai întâi propriul conflict din Ucraina.
„De fapt, s-a oferit să medieze, iar eu i-am spus: ‘Fă-mi o favoare și mediează cu tine însuți. Hai să mediăm mai întâi cu Rusia, bine?’” – a sintetizat Trump, într-o declarație fățișă pentru reporterii de la Casa Albă. El a subliniat că Rusia trebuie să caute o soluție pentru „războiul său de agresiune împotriva Ucrainei” înainte de a interveni ca arbitru în dosarul iranian.
În paralel, tensiunile din Orientul Mijlociu ating cote alarmante. Israelul, pe de o parte, își continuă pregătirile pentru un posibil atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, iar înalți oficiali israelieni cred că Statele Unite vor fi alături de Tel Aviv în această operațiune. Conform relatărilor Canalului 12 din Israel, două zile vor fi decisive pentru sincronizarea unui eventual atac coordonat.
„Am fi foarte surprinși dacă americanii nu s-ar alătura atacului. Credem că nu este o chestiune de dacă, ci de când”, au declarat doi oficiali de rang înalt pentru Canalul 12. În opinia acestora, experiența politică a lui Donald Trump, care se bazează pe „succesele anterioare”, sugerează că fostul președinte vede oportunitatea unei intervenții americane dintr-un „unghi clar avantajos”.
Un raport al Canalului 11, preluat de Times of Israel, menționează așteptările privind participarea Washingtonului în loviturile asupra instalației nucleare subterane Fordow. Oficialii israelieni consideră că desfășurarea unui atac asupra țintei delicate, situate la câțiva zeci de metri sub pământ, este dificilă fără o susținere aeriană americană. „Situația este critică – participarea SUA ar putea scurta durata războiului”, a comentat anonim un reprezentant al Guvernului israelian.
În acest context, refuzul lui Trump de a accepta rolul de mediator din partea Rusiei capătă o semnificație strategică. Pe de o parte, acesta menține presiunea asupra Kremlinului privind conflictul din Ucraina; pe de altă parte, nu oferă însă o contrapondere diplomatică în criza nucleară iraniană. Între timp, Israelul și Washingtonul par să-și coordoneze din umbră acțiunile militare, pregătind terenul pentru un posibil bombardament.
Pe termen scurt, evoluțiile rămân imprevizibile. Dacă SUA se alătură atacului israelian, Iranul riscă un răspuns rapid și probabil amplificat la propriile sale instalații sensibile. În absența unei medieri credibile, tensiunile pot escalada rapid, iar riscul unei conflagrații regionale majore crește.
Prin urmare, perspectiva unei soluții diplomatice pare momentan îndepărtată. Între Rusia, deschisă la mediere, și Statele Unite, hotărâte să susțină Israelul, Iranul rămâne în centrul unui tablou geopolitic complex, în care interesele strategice se intersectează şi se contrazic. Priorităţile de securitate şi echilibrul regional ar putea depinde, în zilele următoare, de decizia Washingtonului de a se angaja – sau nu – în operaţiunea militară împotriva programului nuclear iranian.