Florin Manole, ministrul Muncii, a prezentat un proiect de ordonanta de urgenta care vizeaza stabilirea unor masuri menite sa controleze evolutia cheltuielilor de personal finantat din fonduri publice, adica una dintre primele masuri de austeriate luate de Guvernul Romanei, condus de Ilie Bolojan.
Florin Manole spne ca initiativa vine in contextul cresterii semnificative a cheltuielilor cu salariile in sectorul public in cursul anului 2024, cand acestea au urcat de la 132 miliarde lei la 164 miliarde lei, adica un plus nominal de 32 miliarde lei, echivalentul unui avans de 24%.
Potrivit ministrului Muncii, aceste majorari reprezinta, in anumite situatii, avansuri la Legea salarizarii unice, reforme asumate prin Planul National de Redresare si Rezilienta, insa pentru a pastra traiectoria de reducere a deficitului bugetar este imperios necesara diminuarea unor categorii de cheltuieli de personal.
Florin Manole a subliniat ca Ordinanta de urgenta propusa are in vedere respectarea recomandarii Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020, prin care Romania se angajeaza sa aplice masurile necesare pentru corectarea situatiei de deficit public excesiv.
Comisia Europeana, in raportul din iunie 2024 (COM(2024) 623 final), a insistat ca tara noastra sa limiteze cresterea cheltuielilor primare nete la un ritm compatibil cu coborarea deficitului sub pragul de referinta de 3% din PIB si sa mentina datoria publica la un nivel prudent pe termen mediu.
Planul bugetar pe termen mediu si lung, adoptat recent, prevede reducerea deficitului de la 7,9% din PIB in 2024 la sub 3% in 2031, pe baza unor ipoteze detaliate privind evolutia cheltuielilor publice in perioada 2025–2031. Scaderea deficitului cu sase puncte procentuale, concomitent cu reducerea datoriei publice de la 41,9% la 35,9% din PIB in acelasi interval, necesita masuri concrete de ajustare a prioritatii resurselor bugetare.
Florin Manole afirma si ca Planul Bugetar-Structural National pentru 2025-2031 reconfirma angajamentul Romaniei fata de Comisia Europeana de a reintra pe o traiectorie sustenabila de ajustare a deficitului bugetar incepand din 2025. Reformele si investitiile planificate vor sustine acest demers, extinzand perioada de corectie pe sapte ani, astfel incat fiecare etapa sa fie insotita de masuri clare si predictibile.
Un element semnificativ al proiectului de ordonanta vizeaza sporurile acordate pentru conditiile de munca. Potrivit art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, este prevazuta acordarea sporului pentru conditii periculoase sau vatamatoare de munca, in cuantum de pana la 15% din salariul de baza, dar nu mai mult de 1500 lei brut lunar.
Ministrul Muncii explica faptul ca propunerea oficiala prevede limitarea acestui spor la un plafon de 300 lei lunar, pentru toate categoriile de personal, in vederea reducerii cheltuielilor permanente si asigurarii sustenabilitatii finantelor publice.
Pe langa aceasta masura, proiectul de ordonanta propune si reducerea numarului de zile suplimentare de concediu de odihna, cuprinse intre una si trei zile lucratoare.
Florin Manole explica si ca aceste zile ar urma sa fie negociate prin contracte colective de munca incheiate cu organizatiile sindicale reprezentative sau, in lipsa acestora, cu reprezentantii salariatilor. Prin aceasta flexibilizare se urmareste un echilibru intre drepturile angajatilor si necesitatea ajustarii financiare.
In ansamblu, ordonanta de urgenta initiata de Ministerul Muncii are drept scop principal mentinerea finantelor publice pe o ruta sustenabila, prin optimizarea cheltuielilor de personal si alinierea la cerintele europene privind deficitul si datoria publica.
Decizia Guvernului reflecta o abordare prudenta, prin care se incearca armonizarea reformelor de salarizare cu imperativul respectarii angajamentelor bugetare asumate la nivel european, asigurand in acelasi timp continuitatea serviciilor publice si protectia angajatilor platiti din fonduri publice.
This post was last modified on iun. 27, 2025, 9:30 AM 09:30