Planeta Marte este in Centrul Unor Descoperiri Impresionante Anuntate Omenirii

Planeta Marte este in atentie dupa ce o noua cercetare atrage atentia asupra unei perioade indepartate cand planeta ar fi putut gazdui medii propice vietii. Studiul, condus de Rhianna Moore si Tim Goudge de la Jackson School of Geosciences, se bazeaza pe analiza a 150 de zăcăminte bogate in argila, capturate de orbiterul Mars Reconnaissance Orbiter al NASA.

Planeta Marte ar fi avut in urma cu aproximativ 3,7 miliarde de ani conditii mai calde si mai umede decat mediul aspru de astazi. Argilele se formeaza doar in prezenta apei lichide, iar straturile identificate au grosimi care ajung la sute de metri.

“Aceste zone au multă apa, dar nu multa ridicare topografica, asa ca sunt foarte stabile,” a declarat Rhianna Moore, care a condus lucrarea in calitate de cercetator postdoctoral la Universitatea din Texas. In alte regiuni ale planetei, eroziunea fizica ar fi putut indeparta rapid astfel de formatiuni, dar pe Planeta Marte aceste depozite par a fi fost protejate de o combinatie unica de factori.

Pe Pamant, cele mai groase secvente de minerale argiloase apar in medii umede cu eroziune fizica redusa, ceea ce permite sedimentelor sa se acumuleze. “Locurile in care tindem sa vedem cele mai groase straturi de argila sunt in zone cu eroziune chimica dominanta si cu un climat stabil”, explica Tim Goudge, profesor asistent in departamentul de stiinte ale Pamantului si Planetare.

In cazul Planetei Marte, aceste conditii ar fi putut persista pentru perioade extinse, creand o fereastra de timp in care mediile potential locuibile ar fi ramas intacte. Echipa de cercetare a observat ca zacamantelor de argila le corespund in mare parte zone joase, in apropierea lacurilor antice, dar indepartate de canalele unde apa curgea puternic.

Aceasta configuratie geologica a favorizat proprietati chimice care au pastrat mineralul argilos in timp, minimalizand eroziunea fizica. Mai mult, straturile au fost protejate de variatii dramatice ale climei, permitand apei sa interactioneze cu roca suficient de mult pentru a forma argila.

Un alt aspect important al studiului priveste lipsa aproape totala a mineralelor carbonatice pe suprafata Planetei Marte. Pe Pamant, calcarul si alte carbonati se formeaza cand roca reactioneaza cu apa si dioxid de carbon, contribuind la reglarea climei prin captarea CO2. In schimb, activitatea tectonica lipsa pe Planeta Marte a impiedicat reinnoirea rocilor expuse, iar dioxidul de carbon eliberat de vulcani a ramas in atmosfera, mentinand un efect de sera care a facut planeta mai calda si umeda in trecut – conditii ideale pentru formarea argilei.

Mai mult, cercetatorii speculeaza ca argila a jucat un rol activ in cifrarea chimica a apei. Ea ar fi putut retine cationi si alte produse secundare din reactiile chimice, impiedicand formarea carbonatilor si pastrand aceste produse prizonieri in structura argiloasa. Acesta ar putea fi unul dintre motivele principale pentru “ciudata” lipsa de carbonati pe Planeta Marte, un mister care a intrigat specialistii de decenii.

Studiul, publicat in revista Nature Astronomy pe 16 iunie, ofera indicii valoroase despre evolutia Planetei Marte si despre potentialul sau de a fi gazduit mediile locuibile. Concluziile aduc un nou val de incredere in capacitatea omenirii de a intelege istoria apei pe Planeta Marte si ofera un fundament solid pentru misiunile viitoare care cauta dovezi ale vietii antice.

Pe masura ce echipamentele si tehnologiile de explorare spatiala avanseaza, ipoteza unei Planete Marte candva roditoare capata tot mai mult teren. Cercetarile viitoare se vor axa pe identificarea si studierea altor depozite de argila, dar si pe investigarea potentialelor ecosisteme microbiene care ar fi putut prospera in aceste lacuri si vaile uitate ale Planetei Rosii.