Președintele României, Nicușor Dan, își exprimă „profunda îngrijorare” față de concluziile studiului prezentat de INSCOP și IICMER, care arată o creștere semnificativă a simpatiei pentru perioada comunistă.
Într-o declarație tranșantă, șeful statului identifică drept cauză principală „dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii”, marcate, în opinia sa, de corupție, lipsă de transparență, promisiuni încălcate și un sentiment generalizat de nedreptate.
Aceste fenomene, spune el, au subminat încrederea oamenilor atât în prezent, cât și în viitor, împingându-i spre o nostalgie alimentată de iluzii. „Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”, punctează președintele.
El insistă că percepția idilică asupra comunismului este amplificată de „campanii de dezinformare” menite să submineze valorile democratice, să împacheteze cosmetizat trecutul și să ascundă adevărurile crude despre represiune, frică, foamete și lipsa libertății.
Datele care indică faptul că „două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun” devin, în viziunea sa, semnalul alarmant al unei memorii colective fragile și ușor manipulabile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică și civică, precum și în comunicarea onestă cu cetățenii.
Pentru Nicușor Dan, apărarea democrației presupune un dublu efort: „să combatem ferm dezinformarea” și să reconstruim încrederea publică prin politici corecte, orientate către dreptate, echitate și dezvoltare reală, perceptibilă de către toți. România, afirmă el, „nu poate construi un viitor solid privind înapoi cu iluzii”; datoria colectivă este aceea „de a învăța din trecut, nu de a-l reînvia”.
Șeful statului abordează și tema sensibilă a interferențelor externe în procesul electoral. El îi îndeamnă pe cei sceptici în privința intervențiilor Rusiei în alegerile din noiembrie 2024 să consulte documentele la care face referire, subliniind că „încercările de implicare a unor forțe statale străine” au fost, pentru prima dată, condamnate în declarații oficiale ale NATO și ale Uniunii Europene.
Potrivit președintelui, NATO, UE și Marea Britanie confirmă că Rusia desfășoară agresiuni cibernetice, manipulare și dezinformare în statele europene, inclusiv în România, chiar și în campaniile electorale.
Nicușor Dan admite că statul român trebuie „să vină cu noi probe, pe măsură ce le descoperă” și că ar fi trebuit să prevină ceea ce s-a întâmplat la scrutinul din noiembrie 2024. Totuși, el atrage atenția că, după cum reiese din „documentul tehnic publicat de guvernul Marii Britanii” privind acțiunile GRU, chiar și pentru state cu reputație solidă în domeniul intelligence, „dovedirea unor astfel de interferențe este un proces de durată”.
Mesajul președintelui se încheagă astfel într-un apel la luciditate și acțiune concretă: consolidarea educației, transparenței și justiției sociale interne, dublată de o vigilență strategică față de sursele externe de manipulare. Între trecutul idealizat și prezentul marcat de suspiciuni, Nicușor Dan cere României să-și ancoreze viitorul în adevăr, responsabilitate și democrație autentică.