Sateliții meteorologici japonezi Himawari-8 și Himawari-9 folosiți în mod obișnuit pentru monitorizarea furtunilor terestre au furnizat date inedite despre Planeta Venus, creând una dintre cele mai extinse arhive infraroșii multibandă ale acestei lumi enigmatice. Descoperirea surprinzătoare se datorează faptului că raza de acțiune a sistemelor de imagistică ale sateliților, concepuți să observe atmosfera Pământului, se extinde în spațiul înconjurător, permițând captarea ocazională a Lunii și chiar a planetelor din vecinătatea noastră solară.
Gaku Nishiyama, cercetător postdoctoral la Centrul Aerospațial German (DLR) din Berlin, a relatat pentru Space.com cum un coleg astronom și meteorolog a descoperit întâmplător imagini ale Lunii în seturile de date Himawari. Fascinat, Nishiyama a început să folosească sateliții Himawari-8 și Himawari-9 – lansați în 2014 și, respectiv, 2016 – drept telescoape spațiale neconvenționale. Analizând lumina infraroșie emisă de suprafața lunară, el și echipa sa au testat capacitatea acestor echipamente de a surprinde variații termice și de a determina proprietățile fizice ale corpurilor cerești.
În timpul acestui demers, cercetătorii au remarcat că seturile de date includeau semnale nu doar de la Lună, ci și de la Mercur, Marte, Jupiter și, important pentru înțelegerea noastră, Venus. Datorită preciziei programului de imagistică și cunoașterii exacte a poziției sateliților la fiecare moment, echipa a izolată pixelii corespunzători Planetei Venus, permițând analiza variațiilor subtile ale intensității luminii infraroșii emise de aceasta.
Rezultatul a fost obținerea uneia dintre cele mai lungi înregistrări multibandă în infraroșu ale Planetei Venus de până acum. Datele colectate timp de aproape un deceniu au evidențiat schimbări anuale ale temperaturii de la vârful norilor venusieni, dezvăluind semne clare ale fenomenelor de maree termice și ale undelor Rossby.
Nishiyama explică faptul că mareele termice reprezintă unde gravitaționale globale excitate de încălzirea solară în stratul de nori al lui Venus, unde stratifirea atmosferei – un strat superior cald deasupra unuia inferior rece – generează oscilații verticale, propagate sub formă de unde. Undele Rossby, cunoscute și din atmosfera și oceanele Pământului, sunt, la rândul lor, oscilații de amploare globală determinate de variația forței Coriolis pe latitudine.
Aceste fenomene joacă un rol esențial în transportul căldurii și al impulsului prin atmosfera Planetei Venus. Monitorizarea evoluției lor oferă perspective unice asupra dinamicii atmosferice superioare, mai ales în contextul variațiilor pe termen lung observate anterior în viteza vântului și reflectivitatea norilor.
O descoperire deosebită a echipei DLR a constatat, pentru prima dată, variații ale câmpurilor de temperatură cauzate de undele Rossby la diferite altitudini, un indiciu valoros pentru înțelegerea fizicii care guvernează schimbările la scară anuală din atmosfera venusiană.
Noile observații completează o imagine lacunară a atmosferei superioare a Planetei Venus și deschid o nouă frontieră în monitorizarea planetară de pe orbita Pământului. Implicațiile sunt deosebit de semnificative pentru viitoarele misiuni dedicate studiului lui Venus, provocând recalibrarea instrumentelor de la bordul navei japoneze Akatsuki. Camera LIR, proiectată pentru a surprinde în infraroșu spectrul termic al norilor venusieni, ar putea beneficia de datele oferite de Himawari-8 și Himawari-9, asigurând observații și mai precise în misiunile viitoare.
Această inițiativă neobișnuită evidențiază importanța flexibilității științifice și oportunitatea de a utiliza instrumente existente pentru descoperiri neașteptate. Planeta Venus rămâne, astfel, sub lupa cercetătorilor, iar datele furnizate de sateliții meteorologici japonezi promit să redefinească înțelegerea noastră asupra unei lumi adesea comparate cu infernul din cauza condițiilor extreme de acolo. Descoperirile continuă să surprindă.
This post was last modified on iul. 25, 2025, 12:00 AM 00:00