Criza Plasticului Discutată la Geneva, Măsurile Luate de către România

La Geneva, „criza plasticului” intră într-o etapă decisivă, odată cu desfășurarea celei de-a cincea sesiuni a Comitetului interguvernamental de negociere privind poluarea cu plastic, în perioada 4–14 august 2025. România a fost reprezentată de delegația condusă de secretarul general al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Avram Alexandru, care a participat și la reuniunile de coordonare ale statelor membre ale Uniunii Europene și ale Grupului statelor din Europa de Est.

Potrivit mesajului transmis în plen, miza momentului este una de cotitură: combaterea poluării cu plastic nu mai este doar o urgență de mediu, ci și o oportunitate globală de a stimula inovația circulară, de a reduce inegalitățile și de a construi reziliență pentru generațiile viitoare.

Oficialul român a subliniat că obiectivul negocierilor, la care au luat parte peste 160 de țări între 12 și 14 august, trebuie să fie un tratat solid, capabil să livreze rezultate concrete. România, membră a Coaliției High Ambition pentru Eradicarea Poluării cu Plastic, susține un set de măsuri ferme și aplicabile, standarde globale de design pentru produse și o tranziție justă către economia circulară.

În această logică, un acord internațional bine articulat ar trebui să cuprindă prevederi obligatorii pentru întreg ciclul de viață al plasticului, instrumente clare de implementare și mecanisme de sprijin pentru sisteme precum Responsabilitatea Extinsă a Producătorului.

Mesajul transmis de la Geneva a fost dublat de exemple concrete din experiența națională. În 2023, România a lansat RetuRO SGR, considerat unul dintre cele mai cuprinzătoare sisteme de garanție-returnare din Europa. Până în prezent, prin această infrastructură au fost colectate peste 5,8 miliarde de recipiente de băuturi, cu o rată medie de returnare de aproximativ 80%.

Programul a reușit să mobilizeze milioane de cetățeni și aproximativ 80.000 de comercianți, demonstrând că politicile publice bine proiectate pot schimba rapid comportamentele de consum și pot reduce semnificativ deșeurile care ajung în natură.

În paralel, România a adoptat o Strategie Națională și un Plan de Acțiune pentru Economia Circulară, care abordează în mod integrat problema materialelor plastice din ambalaje, agricultură și industrie.

Direcțiile sunt sprijinite financiar prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ce include investiții în infrastructura de reciclare, în inovație verde și în scheme dedicate întreprinderilor mici și mijlocii care își reconfigurează modelele de afaceri pe principii circulare. Potrivit mesajului delegației, această combinație de reglementări, stimulente și investiții constituie baza pentru atingerea țintelor ambițioase pe care le cere tratatul.

România își aliniază eforturile cu cele ale Uniunii Europene și ale Coaliției High Ambition, mizând pe oportunitățile pe care un acord echitabil și aplicabil le poate deschide pe plan global: piețe mai curate și mai previzibile, afaceri sustenabile, economii mai reziliente și un nivel sporit de solidaritate între state.

Delegația a susținut că noile reguli trebuie să fie însoțite de standarde de design care să reducă din start generarea de deșeuri, precum și de instrumente care să asigure trasabilitatea și responsabilitatea pe tot parcursul vieții produselor din plastic.

Pe fundalul acestor demersuri politice și tehnice, datele rămân îngrijorătoare: la nivel global, între 19 și 23 de milioane de tone de deșeuri de plastic se scurg anual în ecosisteme acvatice, afectând lacuri, râuri și mări.

În acest context, poziția României, exprimată la Geneva, este că negocierea tratatului nu trebuie să rateze ocazia de a corecta direcția la scară internațională, transformând „criza plasticului” într-un catalizator pentru economie circulară, responsabilitate comună și beneficii palpabile pentru societate și mediu.