Legea de ULTIMA ORA Explicata de Ministrul Educatiei din Cauza Schimbarilor pentru Clasele Scolilor

Ministrul Educatiei, Daniel David, a explicat ca modificarile aduse de Legea fiscal-bugetara nr. 141/2025 in privinta numarului minim si maxim de elevi la clasa au fost gandite pe baza principiului rationalitatii. Acesta a subliniat ca deciziile nu se iau arbitrar, ci in raport cu repere europene si internationale, precum si cu traditia recenta din sistemul national de invatamant.

Ministrul Educatiei spune ca studiile de specialitate arata ca efectul dimensiunii claselor asupra performantei educationale este unul mixt sau redus. Impactul real se observa mai ales atunci cand numarul de elevi scade sub pragul de 15, dar dincolo de aceasta valoare calitatea profesorului si mediul de invatare devin factorii decisivi.

Evolutia legislatiei privind dimensiunea claselor

Daniel David a reamintit ca, de-a lungul timpului, legislatia a variat in privinta numarului de elevi acceptati la clasa. Legea Educatiei nr. 1/2011 prevedea, spre exemplu, intre 12 si 25 de elevi pentru invatamantul primar, intre 12 si 30 pentru gimnaziu si intre 15 si 30 pentru liceu. Ulterior, prin Legea nr. 198/2023, limitele au fost reduse, ajungandu-se la minime de 10 elevi in ciclul primar si gimnazial.

Legea fiscal-bugetara din 2025 a recalibrat aceste valori, stabilind pentru ciclul primar un interval intre 12 si 24 de elevi, pentru gimnaziu intre 12 si 28, iar pentru liceu intre 16 si 30. Exista insa si exceptii: numarul minim poate fi redus cu doi elevi, iar cel maxim crescut cu cel mult patru, dar numai cu acordul inspectoratului scolar judetean.

Impactul asupra claselor mici

Ministrul a aratat ca majoritatea covarsitoare a claselor din Romania se incadreaza deja in noile limite, astfel incat schimbarile nu vor afecta decat o mica parte dintre acestea. In special, masurile vor influenta clasele sub efectiv, unde in prezent existau situatii deosebite. Datele pentru anul scolar 2024-2025 arata ca la nivel national functionau clase extrem de mici, inclusiv cu doar 1, 2 sau 3 elevi, in special la nivel de gimnaziu.

Aceste structuri vor fi reorganizate, iar intentia ministerului este de a asigura o distribuire echilibrata a elevilor, fara a incarca artificial clasele standard.

Cresterea ponderii invatamantului simultan

O consecinta anticipata a masurilor este cresterea usoara a ponderii invatamantului simultan, de la 6% la 7,5%. Ministrul a precizat ca aceasta situatie nu este anormala in context european. Tari precum Franta sau Irlanda practica invatamantul simultan, mai ales la nivel primar, uneori chiar in proportii mai ridicate decat in Romania.

Totusi, un astfel de model presupune competente didactice suplimentare. Din acest motiv, Ministerul Educatiei si Cercetarii isi propune fie reducerea treptata a invatamantului simultan prin relocarea elevilor catre scoli unde pot beneficia de clase standard, fie consolidarea calitatii procesului acolo unde simultaneitatea ramane inevitabila.

Obiectivele ministerului

Daniel David a insistat asupra faptului ca modificarile legislative sunt masuri temporare, adaptate la criza fiscal-bugetara actuala, si ca tintele ministerului raman flexibile. Modelul urmarit se inspira atat din practicile tarilor nordice, unde relocarea elevilor este solutia preferata, cat si din experienta altor state europene unde invatamantul simultan este gestionat prin metodologii adaptate.

Ministerul a anuntat ca rezultatele definitive pentru anul scolar 2025-2026 vor fi comunicate public imediat ce vor fi disponibile. In acelasi timp, Daniel David a tinut sa transmita multumiri profesorilor pentru efortul depus in contextul dificil al crizei bugetare, subliniind ca fara implicarea acestora reorganizarea nu ar fi posibila.

Articolul evidentiaza astfel modul in care Ministerul Educatiei incearca sa echilibreze resursele limitate ale sistemului cu standardele educationale europene, mentinand un cadru rational si echitabil pentru elevi si profesori.