Mesajele Transmise de Nicușor Dan privind Republica Moldova și România

Prezenţa preşedintelui României, Nicuşor Dan, la Marea Dictare Naţională din Republica Moldova, cu ocazia celebrării Zilei Limbii Române, a transformat manifestarea într-un moment cu încărcătură politică şi culturală. În alocuţiunea sa, şeful statului a mulţumit Maiei Sandu pentru invitaţie şi pentru exemplul pe care îl oferă în apărarea limbii române şi a valorilor democratice, subliniind că limba nu este doar un element de identitate, ci şi o responsabilitate comună.

Nicusor Dan a remarcat că, din 2011, Ziua Limbii Române este celebrată oficial şi în România şi a sugerat ideea replicării Marii Dictări şi pe teritoriul României. Propunerea, rostită cu o notă glumeaţă, a inclus sugestia ca iniţiativa să fie testată chiar la clasa politică, ca semn că respectul pentru limbă trebuie să pornească de la cei care reprezintă public instituţional. Tonul a alternat astfel între ironie şi seriozitate, făcând mesajul accesibil, dar ferm.

Unul dintre punctele centrale ale discursului a fost emoţia personală a preşedintelui. El a mărturisit că a considerat limba română un dat firesc: s-a născut, a vorbit şi a făcut şcoala în limba română, iar participarea la astfel de evenimente îl impresionează profund. Prin urmare, declaraţia sa a avut nu numai o dimensiune instituţională, ci şi una intimă, de recunoştinţă faţă de limba care îl leagă de comunitate.

Nicusor Dan a lăudat eforturile conducerii moldoveneşti în apărarea democraţiei şi a limbii, apreciind că modul în care autorităţile de la Chişinău au rezistat presiunilor reprezintă un exemplu pentru Europa. În exprimarea sa, acesta a afirmat că proiectul democratic şi cultural al Republicii Moldova dovedeşte uneori o atitudine „mai europeană decât cea europeană”, consolidând ideea că locul Moldovei este în spaţiul european.

Mesajul politic a fost clar: România şi Republica Moldova împart o moştenire comună şi trebuie să se sprijine reciproc pentru a construi un viitor european comun. Preşedintele a reafirmat, din partea României şi personal, toată prietenia şi deschiderea pentru consolidarea legăturilor esenţiale între cele două state, pledând pentru cooperare pe plan cultural, educaţional şi social.

Marea Dictare a căpătat astfel o semnificaţie extinsă: evenimentul nu rămâne doar o competiţie de corectitudine ortografică, ci devine un prilej de reînoire a angajamentului civic şi cultural. Limba română este tratată ca un patrimoniu comun care impune grijă, respect şi acţiune concretă din partea fiecăruia.

Preşedintele a subliniat, de asemenea, necesitatea de a transforma cuvintele în fapte: consolidarea legăturilor necesită programe comune de educaţie şi schimburi culturale, sprijin instituţional şi un dialog permanent între autorităţi, societate civilă şi mediul academic. El a pledat pentru iniţiative care să ofere tinerilor oportunităţi de formare şi mobilitate, astfel încât limba şi cultura să rămână vii şi să se adapteze provocărilor contemporane.

În încheiere, preşedintele a transmis urări cu ocazia Zilei Limbii Române, exprimându-şi onoarea de a fi alături de cei prezenţi şi subliniind din nou responsabilitatea colectivă faţă de limbă şi democraţie. Apelul la responsabilitate rămâne un mesaj cheie, menit să inspire atât cetăţenii, cât şi clasa politică, să protejeze şi să promoveze limba română ca element esenţial al identităţii şi al viitorului comun. La mulţi ani tuturor celor care păstrează limba.