Ucraina: Eforturile Majore pentru Deminarea Teritoriilor in Care s-au Deerulat Lupte

Inima unei foste fabrici sovietice, pe malul raului Dnipro, e o scena in care trecutul razboiului se intersecteaza cu tehnologia care vrea sa salveze vieti. Printre utilaje ruginite si podele innegrite, o echipa tanara unduieste cabluri si ajusteaza motoare la un robot terestru menit sa caute mine. Atmosfera e de atelier, dar fiecare miscare poate insemna viata sau moarte.

Ucraina e astazi tara cu cea mai mare problema a minelor din lume. Natiunile Unite estimeaza ca aproape un sfert din teritoriu ar putea fi contaminat cu mine si munitie neexplodata. Eliminarea lor merge greu si e extrem de periculoasa, Banca Mondiala estimeaza costul la peste 37 de miliarde de dolari si avertizeaza ca efortul se va intinde pe ani. Cu metode clasice, ar fi nevoie, spun specialistii, de sute de ani pentru a curata complet teritoriul.

In vestiarele improvizate ale echipelor de deminare, emotia e palpabila dupa ce, la inceputul lunii, o racheta balistica a lovit o echipa a Consiliului Danez pentru Refugiati in regiunea Cernihiv, ucigand doi muncitori si ranind alti trei. Grupurile umanitare au devenit, ingrijorator, tinte directe, asta transforma o misiune deja riscanta intr-o cursa contra timp si contra focului.

Pe teren, minele au blocat avansul contraofensivei. Apararea adversa se intinde pe kilometri, iar genistii sunt fortati sa avanseze lent, uneori tarandu-se la amurg pentru a evita sa fie observati de drone. Rima Ziuraitis, medic in Legiunea Internationala a Ucrainei, marturiseste cu calm: „Minele sunt de obicei o problema atunci cand soldatii incearca sa avanseze, deoarece rusii mineaza totul.” Vorbeste despre victime care ajung in fata ei: mine „fluture” si „toe-popper” care pot mutila.

Intr-un colt al acestei crize, inovatorii cauta solutii practice. Dropla Tech, un startup infiintat in 2022, are centrul de inginerie in Dnipro si compania-mama in Aarhus. Ideea nu a venit dintr-un birou militar, ci dintr-un dialog cu padurarii, care au semnalat impactul devastator asupra padurilor si vietii salbatice. Conversatia a reorientat echipa sa foloseasca inteligenta artificiala pentru una dintre cele mai urgente probleme ale tarii.

Cofondatorul si directorul tehnic, Dmytro Zarubin, vorbeste despre abordarea lor pragmatica, aplicarea know-how-ului local pentru a construi solutii accesibile. Produsul cheie, DroplaLogic, e un vehicul terestru modular fara pilot, cu un cost de aproximativ 7000 de euro. Designul pune accent pe robustete si pe posibilitatea de reparare pe teren. Platforma primeste module diferite — unul care taie tufe pentru a facilita munca genistilor si unul care poate detona mine antipersonal.

Diferenta e pretul: sistemele vestice echivalente sunt de multe ori de ordinul sutelor de mii de euro, ceea ce limiteaza raspandirea lor. Dropla mizeaza pe solutii la scara, acceptand ca unele platforme pot fi pierdute in operatiune, dar astfel se salveaza vieti.

Nu e doar robotica, e si  vorba despre date. Drone echipate cu cincisenzori colecteaza imagini transmise unui model de inteligenta artificiala care coloreaza hartile dupa risc. Precizia e in jur de 80% si creste pe masura ce baza lor de date depaseste un milion de imagini.

Deminarea ramane o sarcina imensa si dureroasa, dar povestea de la marginea Dnipro arata o combinatie de ingeniozitate locala, curaj uman si tehnologie low-cost care incearca sa transforme teama in actiune. Pentru cei care lucreaza zilnic pe campurile minate, fiecare robot functional inseamna un om in plus care se intoarce acasa. Este o lupta care se castiga centimetru cu centimetru, zilnic.