Kievul ridica miza in razboiul aerian, transformand atacurile cu drone intr-o strategie menita sa paralizeze infrastructura energetica a Rusiei si sa expuna vulnerabilitati ale elitelor. Operatiunile recente, desfasurate la mare distanta de granita, arata o schimbare de tactica: nu doar punctele de rafinare sunt vizate, ci si nodurile logistice si aeroporturile care tin in functiune economia si imaginea regimului.
Pe 9 septembrie o drona ucraineana a vizat Soci, la Marea Neagra, la doar cateva ore dupa vizitele oficiale ale presedintelui Vladimir Putin. Actiunea a ramas simbolica, dar a avut un efect psihologic puternic: arata ca locatii considerate sigure si rezervate elitei pot fi lovite.
Trei zile mai tarziu, pe 12 septembrie, o drona a lovit regiunea Leningrad, tinta fiind terminalul petrolier Primorsk, langa Sankt Petersburg, ceea ce a fortat suspendarea temporara a celui mai mare port de titei din tara. Amenintarea cu drone a inchis si aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, intarind sentimentul ca nici infrastructura civila nu este imuna.
Ofensiva ucraineana da rezultate, spune analiza expertilor. Atacurile au adancit criza combustibililor in Rusia si au accelerat inflatia, alimentand nemultumiri populare. Datele Levada Center din septembrie arata un record: 66% dintre respondenti considera acum ca e vremea negocierilor de pace, in timp ce doar 27% sustin continuarea actiunilor militare, cel mai scazut nivel inregistrat. In iunie, 58% mentionau cresterea preturilor drept principala ingrijorare.
In pofida cresterii frustrarii publice, elitele din Moscova si Sankt Petersburg par pentru moment mai rezistente la perturbari. „Elitele din Moscova si Sankt Petersburg au un prag de toleranta destul de ridicat pentru perturbarile legate de razboi, iar aceste atacuri pot deveni destabilizatoare din punct de vedere politic doar pe termen lung”, afirma Maria Popova, profesor asociat la Universitatea McGill. Pe termen scurt, insa, efectele economice si logistice sunt deja palpabile si se resimt in vietile cetatenilor obisnuiti.
Vastitatea teritoriala a Rusiei, intinsa pe 11 fusuri orare, este in acelasi timp o slaba in apararea contra dronelor. „Atacurile asupra rafinariilor, combinate cu atacurile asupra cailor ferate, au scos din functiune 17 pana la 21% din capacitatea de rafinare a Rusiei”, spune Serhii Kuzan, presedintele Centrului Ucrainean pentru Securitate si Cooperare. Dronele au lovit recent o rafinarie situata la aproximativ 1.500 de kilometri de granita, demonstrand capacitatea Kievului de a lovi profund in spatele frontului.
Scopul atacurilor este sa sufoce veniturile de razboi ale Kremlinului si sa apese asupra economiei nationale. Preturile carburantilor au crescut cu aproximativ 25%, iar penuriile sunt deosebit de acute in regiunile indepartate si in Crimeea, observa Kuzan. Aceste presiuni se adauga sanctiunilor occidentale si submineaza naratiunea propagandistica a autoritatilor.
Pe 14 septembrie presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit atacurile asupra Rusiei „cele mai eficiente sanctiuni”. Intre ianuarie si mai, aeroporturile ruse au fost inchise de 217 ori din cauza atacurilor cu drone, mai mult decat in toti anii 2023 si 2024 la un loc, perturband zeci de mii de pasageri si costand companiile aeriene peste un miliard de ruble, potrivit Novaya Gazeta Europe. Moscova a dus greul acestor inchideri, cu zeci de mii de calatori blocati si zboruri anulate sau intarziate.
Kievul pare sa programeze acum roiuri de drone pentru perturbari maxime, lovind atat flancurile economice, cat si imaginea politica a Kremlinului. Pe termen lung efectele acestor campanii aeriene pot schimba calculul politic intern din Rusia, presand pentru solutii diplomatice si expunand limitele unui regim care se bazeaza pe stabilitate si control al spatiului public si totodata imediat.