Poziția Fermă a României în Fața Comisiei Europene Anunțată Oficial

România își formulează ferm poziția la Bruxelles: ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, anunță respingerea actualei propuneri de buget a Comisiei Europene și cere revizuirea acesteia. În viziunea sa, Politica Agricolă Comună trebuie să rămână o politică distinctă, fără a fi integrată și gestionată împreună cu alte politici europene, iar deciziile politice ale PAC trebuie să rămână atributul miniștrilor agriculturii reuniți în Consiliu.

Florin Barbu subliniază că doar un cadru instituțional clar păstrează coerența obiectivelor sectoriale și responsabilitatea politică față de fermieri. Ministrul cere, totodată, finanțarea separată a dezvoltării rurale, independent de Politicile de Coeziune.

Florin Barbu afirmă că argumentul său este că specificul investițiilor din sate, infrastructură de irigații, utilități agricole, servicii pentru ferme și comunități – reclamă un buget dedicat, calibrat pe nevoile reale ale producătorilor și ale mediului rural, nu o competiție indirectă cu priorități urbane sau de altă natură.

În aceeași logică a clarității bugetare, Florin Barbu solicită ca Programul UE pentru școli să păstreze un buget separat, iar sectorul viti-vinicol să rămână sprijinit printr-un pachet financiar dedicat, la fel ca în prezent. Păstrarea acestor linii distincte este, potrivit ministrului, o condiție pentru predictibilitate și stabilitate la nivelul producătorilor.

Un alt pilon al mesajului oficial îl reprezintă majorarea alocării financiare a PAC la un nivel „corect”, capabil să susțină investițiile necesare pentru reziliența fermelor, securitatea alimentară și o dezvoltare rurală echilibrată. Florin Barbu leagă explicit miza bugetară de capacitatea statelor membre de a răspunde presiunilor din piață și provocărilor climatice, insistând asupra unui efort financiar credibil, care să nu lase în urmă exploatațiile mijlocii și mici.

„Fermierii noștri au nevoie de finanțare corectă pentru irigații, zootehnie și procesare pentru a continua să producă”, punctează ministrul, conturând prioritățile operative ale României. El atenționează că investițiile în apă pentru agricultură, modernizarea fermelor de animale și extinderea capacităților de procesare sunt verigile prin care valoarea adăugată rămâne în economie, iar comunitățile rurale își păstrează locurile de muncă.

„Doar așa putem asigura echitate și continuitate în sprijinirea fermierilor și a zonelor rurale”, a transmis Barbu, legând necesitatea unui buget sporit de obiectivele sociale și economice ale comunităților agricole.

Poziția României este prezentată în perioada 22–23 septembrie 2025, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit de la Bruxelles, unde Florin Barbu participă alături de Daniela Rebega, director general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală, AM PNDR.

Agenda include propunerile Comisiei Europene privind PAC post-2027, care vor deschide prima dezbatere de orientare între miniștrii agriculturii. Discuțiile vizează regulamentul-cadru pentru PAC post-2027, regulamentul privind organizarea comună a piețelor și regulamentul referitor la Programul UE pentru școli, teme cu impact direct asupra fermierilor și procesatorilor din România.

În plan conex, miniștrii vor aborda chestiuni de comerț agroalimentar, precum și dosarele din domeniul pescuitului: propunerea de regulament privind sprijinul UE pentru politica comună în acest sector, Pactul european privind oceanul planetar și politica maritimă și de acvacultură pentru perioada 2028 – 2034.

Sunt anunțate schimburi de opinii privind consultările anuale UE – Regatul Unit, respectiv UE–Norvegia și statele costiere, pentru stabilirea posibilităților de pescuit în 2026, alături de discuții despre simplificarea și eficientizarea reglementărilor, precum și puncte înscrise la rubrica „Diverse”.

Florin Barbu plasează interesele fermierilor și pescarilor români în centrul negocierilor europene și reclamă o arhitectură bugetară limpede, cu linii dedicate și resurse suficiente. Ținta declarată, o Politică Agricolă Comună robustă, finanțată la nivelul nevoilor, care să asigure reziliență, securitate alimentară și dezvoltare rurală echilibrată.