BANCA Transilvania Explică Situația Complicată Traversată de România în Ultimii Ani

BANCA Transilvania, marea instituție financiară care deservește peste 4 milioane de clienți din toată țara în momentul de față, aduce în imediata atenție a milioane de clienți din țară că economia României se află, în 2024–2025, în partea descendentă a unui ciclu economic, într-o fază de încetinire și decelerare la finalul unei perioade de expansiune.

BANCA Transilvania spune că nu vorbim despre recesiune, însă banca atrage atenția că riscurile cresc, în principal din cauza dezechilibrelor fiscale, a inflației persistente și a nivelului ridicat al dobânzilor. În acest context, diagnosticul este unul de prudență: economia încă avansează, dar pe un teren devenit alunecos, în care politica fiscală și condițiile monetare apasă pe frână.

Semnalele economice

Potrivit BANCA Transilvania, dinamica PIB rămâne pozitivă, dar modestă: în primul trimestru din 2025, produsul intern brut a crescut cu 0,3% față de primul trimestru din 2024.

În paralel, inflația rămâne persistentă, cu un IAPC de 5,8% în iunie, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, iar dobânzile înalte sunt menținute de continuarea „dublului deficit”, bugetar și comercial.

BANCA Transilvania semnalează, totodată, urme clare de suprasolicitare fiscală: pentru 2024, deficitul bugetar este estimat la 9,3% din PIB, nivel care indică presiuni acute pe echilibrele macro. În plan investițional, BANCA Transilvania subliniază că proiectele publice sunt finanțate în mare parte din fonduri europene și PNRR, însă gradul de absorbție rămâne limitat, reducând efectul de multiplicare în economie.

La nivelul încrederii, instituția atrage atenția asupra unei scăderi de 14,9 puncte într-o singură lună, până la 29,9 puncte în indicatorul CFA România, un semnal de alarmă privind combinația nefavorabilă generată de o politică fiscală puternic pro-ciclică în ultimii ani.

Politici publice: ce ar trebui să echilibreze ciclul

BANCA Transilvania subliniază că, în acest moment, statul are rolul central în atenuarea volatilității. Intervenția corectă se face prin politici publice adecvate, capabile să tempereze economia când se supraîncălzește și să o susțină când alunecă spre recesiune.

În teorie, politicile ar trebui să acționeze contra curentului ciclului, anticicli, însă, în practică, multe guverne cad în capcana pro-ciclului, amplificând instabilitatea. În logica anticiclicității, statul reduce cheltuielile sau majorează taxele în boom și crește cheltuielile ori relaxează impozitarea în perioadele slabe, cu obiectivul explicit de stabilizare macroeconomică și evitare a dezechilibrelor.

În schimb, abordările pro-ciclice — a cheltui mai mult în vremuri bune și a tăia bugete în vremuri rele — sporesc riscurile, fie prin supraîncălzire, fie prin adâncirea unei contracții.

Cum funcționează mecanismul anticiclic

Explicația oferită de BANCA Transilvania este directă: într-o economie cu pondere mare a consumului, anticiclicitatea se construiește în avans. În perioadele de boom, statul își consolidează „fondul de rezervă”, astfel încât, în fazele de contracție, să poată menține suficienți bani în tranzit pentru a evita blocajele.

Instrumentele sunt investițiile publice, protecția socială calibrată și, la nevoie, înghețarea sau reducerea temporară a unor taxe. Efectul de lanț este esențial: populația păstrează puterea de cumpărare, companiile își pot continua producția, iar administrația își susține funcțiile fără sincope.

BANCA Transilvania sintetizează această logică prin ideea „pernelor de protecție” create în vremuri bune pentru a fi folosite în cele grele — un principiu care, aplicat consecvent, poate reduce volatilitatea și poate ancora așteptările într-un cadru de stabilitate. În lipsa acestui cadru, avertizează banca, combinația de inflație persistentă, dobânzi ridicate și dezechilibre fiscale riscă să prelungească faza descendentă a ciclului și să frâneze revenirea.