Ilie Bolojan Anunta Pasii Necesari ai Guvenrului Romaniei in Urmatoarele 100 de Zile

Ilie Bolojan, premierul Romaniei, a prezentat un plan pentru urmatoarele 100 de zile care fixeaza doua constante esentiale: incasarea veniturilor si limitarea cheltuielilor de functionare. Numai astfel, afirma el, bugetele pot ramane echilibrate, iar statul poate finanta investitii capabile sa creeze conditii reale de dezvoltare. Cresterea taxelor, avertizeaza premierul, este lipsita de sens daca banii nu sunt colectati si nu intra efectiv in bugetul statului, motiv pentru care disciplina financiara devine conditie de baza.

Pe latura veniturilor, Bolojan cere finalizarea digitalizarii ANAF si a Vamii, ca premisa pentru o colectare mai eficienta si pentru reducerea spatiului de manevra al evaziunii. El subliniaza necesitatea combaterii ferme a evaziunii fiscale si atrage atentia asupra preturilor de transfer, care trebuie mentinute la niveluri ce permit plata unor impozite serioase in Romania si nu depasesc limitele normalitatii din partea companiilor. In acelasi pachet, premierul indica prioritar combaterea muncii la negru, parte integranta a disciplinei fiscale pe care o solicita in mod explicit.

Pe latura cheltuielilor, directia anuntata este la fel de clara: cheltuielile publice trebuie tinute sub control si reduse. Reforma administratiei publice, atat la nivel local, cat si la nivel central, este definita drept o necesitate si o urgenta. Administratia, spune Bolojan, trebuie sa ramana in serviciul cetatenilor si sa ofere servicii mai bune, dar si sa devina mai eficienta, intrucat costurile actuale nu mai pot fi suportate la nesfarsit. Un calcul corect al posturilor si reducerea acolo unde exista surplus devin masuri obligatorii, cu aplicare in perioada imediat urmatoare.

Responsabilitatea locala trebuie corelata cu resursele primite. In acest sens, premierul propune ca sumele repartizate sub forma de transferuri catre autoritatile locale sa fie direct proportionale cu gradul de incasare a impozitelor locale. Scopul declarat este ca administratiile sa nu „stea in administratie pe banii statului” fara rezultate, ci sa fie stimulate sa colecteze eficient si sa imbunatateasca performanta serviciilor publice. Mecanismul propus urmareste sa alinieze stimulentele locale cu obiectivul general al disciplinei fiscale.

Un pilon important al planului vizeaza reorganizarea institutional-administrativa. Bolojan anunta comasarea si fuziunea de autoritati si agentii, precum si comasarea serviciilor deconcentrate. El ofera exemplul Ministerului Agriculturii, care are numeroase servicii in fiecare judet si care ar putea fuziona intr-o structura mult mai mica. O asemenea reorganizare ar aduce economii importante, ar reduce numarul posturilor de conducere si ar insemna mai putine drumuri pentru cetatenii care trebuie sa ajunga la aceste servicii. Tot in zona ordinii bugetare, premierul sustine interdictia cumulului pensiei cu salariul si arata ca este in curs de identificare formula constitutionala prin care proiectul sa fie pus in aplicare.

Dincolo de rigoarea fiscala si de reforma administratiei, Bolojan fixeaza prioritatea securitatii energetice. El constata un minus de productie si cere terminarea hidrocentralelor aflate in stadii avansate, precum si a termocentralelor la care lucrarile lancesc. Ca reper, mentioneaza centrala de la Iernut, cu o capacitate de 400 de megawati, unde lucrarile au inceput in 2016. Daca problemele de acolo nu sunt corectate, avertizeaza premierul, nu se poate conta pe finalizarea in 2026, in pofida deceniului scurs.

Mesajul de ansamblu este coerent: sa incasam corect, sa cheltuim chibzuit, sa reformam administratia si sa ducem la capat proiectele energetice amanate. Prin disciplina fiscala si prin accelerarea investitiilor critice, Guvernul urmareste o economie asezata pe baze sanatoase si perspective stabile de dezvoltare.