Ministrul Educatiei, Daniel David, a anuntat in mod oficial faptul ca raportul international TALIS 2024, realizat sub egida OECD si dedicat Studiului International privind Procesul de Predare-Invatare, a fost lansat astazi, 7 octombrie 2025.
Ministrul Educatiei afirma ca, pentru Romania, momentul incununeaza o pregatire desfasurata intre 2020 si 2025, sub coordonarea Centrului National pentru Curriculum si Evaluare, fostul CNPEE, in conformitate cu Hotararea de Guvern nr. 1400/2022. Ministrul a precizat ca taxa de participare a fost achitata cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul Erasmus+.
Daniel David afirma ca acest consortiu international care a manageriat TALIS 2024 a selectat, in acord cu metodologia OECD, 216 unitati de invatamant din Romania. Din acestea a fost constituit un esantion de 4.000 de profesori, reprezentativ la nivel national. Colectarea datelor s-a realizat prin chestionare de opinie, cu instrumente distincte pentru cele doua categorii de respondenti: profesori si directori ai scolilor selectate. In Romania, toate chestionarele s-au administrat in format online.
Ministrul Educatiei a subliniat ca, desi durata tipica de completare este de 45–60 de minute, respondentii au avut posibilitatea de a accesa instrumentul in mai multe sesiuni, intr-o maniera flexibila, fara presiunea incadrarii intr-un timp dat. Toate informatiile colectate sunt tratate anonim si confidential, astfel incat profesorii, scolile si directorii nu pot fi identificati in rapoartele care valorifica rezultatele studiului.
Ministrul Educatiei a aratat ca TALIS 2024 abordeaza teme centrale de politica educationala. Sunt analizate modul in care se desfasoara recrutarea, selectia si pregatirea profesorilor, precum si aspectele legate de dezvoltarea profesionala: modalitati de organizare, tipologia profesorilor participanti si posibile bariere in calea accesarii formelor de dezvoltare profesionala disponibile. O componenta distincta vizeaza activitatea la clasa si tipul de feedback pe care cadrele didactice il primesc pentru a-si imbunatati activitatea.
In acelasi timp, studiul examineaza modul in care politicile si practicile implementate la nivelul scolii influenteaza mediul de invatare si impactul acestora asupra activitatii profesorilor. Sunt avute in vedere si aspecte referitoare la satisfactia profesionala a cadrelor didactice si a directorilor, ca elemente definitorii pentru functionarea institutionala.
Ministrul Educatiei sustine si ca raportul lansat astazi este structurat in sapte capitole. Capitolul 1 ofera o imagine de ansamblu asupra fortei de munca din domeniul educatiei si a modului in care aceasta a evoluat ca raspuns la contextele in schimbare.
Capitolul 2 prezinta o sinteza a rezultatelor profesionale ale cadrelor didactice, analizeaza profilul profesorilor cu cele mai mari sanse de evolutie in cariera si investigheaza relatia dintre nevoile profesionale si performantele obtinute.
Capitolul 3 evidentiaza cerintele cu care se confrunta profesorii, adesea ca raspuns la contextele lor in schimbare. Capitolul 4 analizeaza accesul si participarea profesorilor la oportunitati de invatare, evidentiind rolul acestora ca factori determinanti ai progresului si performantelor profesionale.
Capitolul 5 reliefeaza autonomia si oportunitatile de leadership experimentate de profesori si modul in care aceste resurse se raporteaza la rezultatele lor profesionale.
Capitolul 6 exploreaza relatiile profesionale ale profesorilor, incluzand interactiunile lor cu directorii scolilor, cu colegii, cu elevii si cu parintii sau tutorii. Sunt explorate modalitatile in care leadershipul colaborativ, colegialitatea si angajamentul cu familiile contribuie la sustinerea comunitatilor scolare si felul in care aceste relatii sunt legate de rezultatele profesionale ale profesorilor. Capitolul 7 descrie intentiile de cariera ale profesorilor, strans legate de rezultatele lor profesionale.
Ministrul Educatiei afirma ca ultimul capitol examineaza resursele personale si profesionale – motivatia, conditiile de angajare si statutul social – si modul in care acestea se raporteaza la modelele de continuitate sau de iesire din sistemul de invatamant.
In ansamblu, participarea Romaniei la TALIS 2024, pe baza unui esantion reprezentativ si a unei metodologii validate la nivel OECD, ofera un cadru coerent de date agregate si confidentializate, utile pentru intelegerea realitatilor din scoli si pentru fundamentarea viitoarelor decizii de politica educationala.
This post was last modified on oct. 8, 2025, 7:15 PM 19:15