Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirma ca dialogul dintre Romania si Suedia despre deseuri textile nu este un exercitiu de imagine, ci un pas pragmatic spre politici publice mai mature. In viziunea sa, schimbul de bune practici din Suedia si din alte state europene functioneaza ca un filtru util pentru a evita greseli costisitoare, pentru a valida provocarile ale pietei si pentru a identifica rapid solutii aplicabile. Mesajul central este ferm: fiecare kilogram de material reciclat transforma risipa in resursa si creeaza valoare pentru economie si pentru mediu.
Diana Buzoianu subliniaza ca Romania are nevoie de un orizont comun al tuturor actorilor implicati, de la autoritati la industrie si mediul academic, iar cooperarea internationala poate accelera acest efort.
Sustenabilitatea, spune ea, nu cunoaste granite, doar proiecte comune, dezvoltate cu luciditate si curaj, pot schimba traiectoria unei industrii care exercita presiune asupra mediului si asupra finantelor publice. Ministrul incurajeaza interventiile creative si contributiile curajoase, considerand ca diversitatea de perspective aduce solutii pragmatice, testabile.
Un pilon esential al abordarii propuse de ministru il reprezinta colectarea deseurilor textile direct de la populatie, insotita de sortare riguroasa, logistica adecvata si o arhitectura financiar-bugetara sustenabila.
Diana Buzoianu arata ca, fara discipline clare in aceste verigi, orice ambitie de reciclare la scara ramane fragila. Ea sustine consolidarea trasabilitatii pe intregul lant, prin raportare coerenta, acces public la informatii si standarde comparabile, astfel incat investitorii si autoritatile sa poata evalua corect riscurile si oportunitatile.
Ministrul indica faptul ca o economie circulara in domeniul textil se construieste nu doar prin campanii de constientizare, ci mai ales prin infrastructura, tehnologie si date. Cand indicatorii devin masurabili si verificabili, deciziile de finantare, autorizare si reglementare pot fi calibrate realist.
In acest cadru, bunele practici internationale pot fi adaptate contextului local pentru a evita capcanele frecvente: subfinantarea colectarii, sortarea insuficienta, raportarea incompleta si lipsa de transparenta a rezultatelor.
Un alt mesaj vizeaza modelul economic al industriei deseurilor textile. Fara predictibilitate si fara mecanisme corecte de costuri, reciclarea risca sa ramana un deziderat.
Diana Buzoianu pledeaza pentru politici care sa stimuleze inovarea in tehnologii de sortare si reciclare, pentru instrumente de finantare care sa sustina extinderea capacitatilor si pentru un cadru legislativ stabil, capabil sa recompenseze performanta si sa descurajeze improvizatia. Initiativele pilot, parteneriatele public-private si adaptarea regulilor la realitatea din teren sunt, in evaluarea sa, instrumente decisive.
Colaborarea cu Suedia este prezentata ca o oportunitate reala de a construi o retea de competenta care reuneste experti, antreprenori, universitati si autoritati. Intr-un astfel de ecosistem, fiecare kilogram de textil redirectionat de la groapa de gunoi catre reciclare capata valoare economica si semnificatie publica.
Miza nu este doar gestionarea unui flux de deseuri, ci rescrierea destinului materialelor textile, astfel incat acestea sa isi gaseasca noi inceputuri si sa ramana cat mai mult timp in circuitul economic.
Diana Buzoianu transmite un apel la cooperare, inovatie si viziune. Romania poate accelera trecerea catre circularitate in textile daca isi aliniaza eforturile cu partenerii europeni, cultiva transparenta si fixeaza reguli clare pentru o piata care are nevoie de investitii, tehnologie si incredere.
Prin munca comuna si prin standarde solide de raportare, materialele care ieri erau tratate drept pierdere pot deveni resursa pentru maine, iar parteneriatul cu Suedia ofera repere reale pentru transformarea intentiilor in rezultate.