Cererile lui Catalin Drula de la Guvern pentru Bucuresti si Primaria Capitalei

Intr-o analiza dura a felului in care este administrat Bucurestiul, Catalin Drula sustine ca orasul este organizat „anapoda”, cu sectoare puternice financiar si cu primaria Capitalei adusa la limita incapacitatii de plata. Catalin Drula explica faptul ca, an de an, Guvernul ia tot mai multi bani de la bugetul general, in timp ce sectoarele sunt „hranite” politic, iar dezvoltarea coerenta a orasului este lasata la urma.

Potrivit lui Catalin Drula, primarii de sector Baluta si Ciucu l-au „calcat in picioare” pe primarul general Nicusor Dan, preferand sa il atace public in loc sa recunoasca faptul ca „Primaria Generala nu face” pentru ca „nu poate face”, fiind lipsita de resurse. Catalin Drula subliniaza ca aceasta situatie a impins administratia generala catre limita falimentului, iar consecintele sunt vizibile in viata de zi cu zi a bucurestenilor.

Catalin Drula reaminteste ca, din exasperare, Nicusor Dan a propus referendumul pe buget, pentru a sari peste blocajul creat de PSD si PNL si pentru a merge direct la bucuresteni. Catalin Drula evidentiaza ca oamenii au sustinut ideea unui buget unic metropolitan, votand pentru un singur buget al orasului. In ciuda acestui semnal, atat Baluta, cat si Ciucu, s-au opus referendumului, aratand, in viziunea lui Catalin Drula, ca doresc pastrarea modelului de „7 orase intr-unul singur”.

Pentru Catalin Drula, miza este clar definita: „Eu cred intr-un singur oras, cu un singur buget metropolitan”, un oras in care mai intai se stabilesc prioritatile, marile proiecte si obligatiile financiare ale Capitalei, iar abia apoi se aloca sume pentru functiunile delegate ale sectoarelor. Catalin Drula critica mostenirea lasata de modelul cu 7 orase al lui Adrian Nastase, completata acum de „lupii tineri” ai noii generatii politice, incantati de bugete mari si de popularitate de moment.

In prezent, spune Catalin Drula, bucurestenii platesc pretul acestei viziuni fragmentate: „crapa termoficarea, ne sufoca traficul, sar tramvaiele de pe sine”, iar fibra orasului se rupe intre sapte strategii paralele de pavele, led-uri si „mobilier” urban. Catalin Drula arata ca, in locul unei dezvoltari coerente, avem artificii decorative si proiecte de imagine care nu rezolva problemele de fond.

Pentru aceasta schimbare, Catalin Drula insista asupra responsabilitatii civice si subliniaza ca doar implicarea directa a cetatenilor poate readuce echilibrul intre nivelul general si sectoare. Catalin Drula descrie acest moment ca pe o rascruce in care Bucurestiul poate alege intre consolidarea haosului administrativ si constructia unui proiect comun, pe termen lung, pentru Capitala.

Mesajul transmis de Catalin Drula este unul de mobilizare: pe 7 decembrie, bucurestenii pot alege o alta viziune. Catalin Drula cere un vot pentru un singur oras, pentru implementarea referendumurilor, pentru proiecte mari puse inaintea „brizbrizurilor” electorale. Catalin Drula sustine ca numai cetatenii pot tine orasul departe de tentaculele partidelor care i-au facut rau si pot alege „drumul onest”.

In concluzie, Catalin Drula contureaza o linie de demarcatie intre un Bucuresti feliat in sapte zone cu interese divergente si un Bucuresti unitar, cu un buget metropolitan gandit pentru binele comun. Catalin Drula mizeaza pe votul bucurestenilor pentru a transforma orasul dintr-un „anapoda” administrativ intr-o capitala coerenta, functionala si eliberata de calcule de partid.