Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, anunță că România intră într-o nouă etapă de consolidare a industriei de apărare, prin punerea în aplicare a instrumentului european SAFE, creat pentru întărirea bazei industriale de apărare a continentului.
Ministrul Apărării spune și că a fost aprobat cadrul legal care descrie pașii procedurali și responsabilitățile instituțiilor implicate.
„Astăzi am făcut un pas decisiv pentru ca instrumentul SAFE să poată funcționa efectiv și pentru ca industria românească de apărare să fie mai bine conectată la planurile europene”, a explicat ministrul, subliniind că documentul stabilește clar cum se vor selecta proiectele și cum se vor derula achizițiile comune.
Ministrul Apărării a reamintit că lista inițială de proiecte a fost prezentată în CSAT în aprilie 2025, ca anexă la o hotărâre a Consiliului. De atunci, peste vară și în toamnă, au avut loc numeroase discuții la nivelul Cancelariei Prezidențiale, coordonatoarea națională a proiectului SAFE. „Au fost întâlniri intense cu producători, potențiali furnizori și reprezentanți ai instituțiilor statului român, pentru a calibra cât mai bine aceste proiecte”, a punctat Ministrul Apărării.
În același context, Ministrul Apărării a evidențiat rolul esențial al echipei conduse de Mihai Jurca la Cancelaria Prezidențială, dar și faptul că Ministerul Apărării Naționale este principalul beneficiar al acestui mecanism de finanțare. Alte beneficii importante revin Ministerului Transporturilor, Ministerului de Interne, SRI și Inspectoratului pentru Situații de Urgență, ceea ce arată dimensiunea strategică a programului pentru întregul sistem de securitate națională.
Ministrul Apărării a insistat că, în pofida așteptărilor ridicate din industrie, procesul rămâne unul etapizat și transparent. El a arătat că SAFE nu înseamnă doar bani europeni, ci și o responsabilitate crescută pentru statul român de a se asigura că proiectele selectate chiar contribuie la creșterea capacităților de producție și la consolidarea lanțurilor de aprovizionare. După cum subliniază Ministrul Apărării, fiecare proiect trebuie să fie justificat prin rezultate concrete, nu doar prin promisiuni.
Ministrul Apărării a clarificat și întrebările legate de existența unor contracte ferme: „În acest moment nu există încă niciun contract semnat. Abia după ce vom stabili, prin negociere, condițiile tehnice și cele de cooperare industrială, pornind de la cerințele operaționale ale armatei, vom putea vorbi despre acorduri finale”. Calendarul anunțat de Ministrul Apărării indică faptul că negocierile se vor desfășura până în luna mai a anului viitor, când ar urma să fie închise contractele și stabilite achizițiile comune cu alte state europene.
Potrivit ministrului, o miză centrală a acestor discuții este cât de mult din fiecare program de înzestrare va fi realizat în România și ce componente vor fi produse în alte țări partenere.
Aceste decizii vor ține cont de cerințele Armatei Române, de transferul de tehnologie, de cooperarea industrială, dar și de condițiile comerciale, de la preț și termene de livrare până la penalitățile aplicate dacă furnizorii nu își respectă obligațiile. Pentru Ministrul Apărării, fiecare euro investit trebuie să aducă valoare adăugată și în economia națională, nu doar în infrastructura militară.
Ministrul Apărării transmite un mesaj clar, România își propune nu doar să cumpere echipamente moderne, ci și să devină un actor relevant în lanțurile de producție europeană din domeniul apărării. Concluzia Ministrul Apărării este că instrumentul SAFE poate transforma industria de apărare, cu condiția ca negocierile din lunile următoare să fie duse „ferm, dar în condiții rezonabile pentru statul român”.