Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat deschiderea unei noi etape în reforma liceului, odată cu publicarea în transparență instituțională a programelor școlare pentru toate disciplinele.
Ministrul Educației subliniază că noile documente urmăresc direct formarea celor opt competențe-cheie, de la alfabetizare și competențe digitale, până la spirit civic, antreprenorial și sensibilitate culturală, și marchează „o schimbare paradigmatică” față de programele vechi de aproape 20 de ani.
Daniel David subliniază că este vorba despre un pachet curricular coerent, gândit pentru o generație care va trăi și munci într-o societate profund digitalizată și interconectată.
Ministrul Educației, acesta este al doilea pas major, după adoptarea planurilor-cadru, care au stabilit reperele de timp și ponderea disciplinelor. Reforma a fost construită pe două axe esențiale: echilibrul între științe și religie, respectiv între disciplinele dedicate culturii naționale și cele orientate spre pregătirea pentru viață, dar și echilibrul între centralizare și descentralizare. „Numai printr-un echilibru real vom putea forma buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții”, afirmă Ministrul Educației.
Pentru cei care au considerat insuficientă varianta standard a planurilor-cadru, Ministrul Educației a introdus o variantă alternativă, care permite o personalizare mai puternică la nivelul școlii și al elevului.
Scopul declarat de Ministrul Educației este ca fiecare licean să poată construi un parcurs educațional adaptat propriilor nevoi, fără a pierde însă coerența la nivel național.
Elaborarea programelor a implicat peste 1.500 de experți. Ministrul Educației precizează că au fost constituite echipe mixte de profesori din preuniversitar și universitar, cercetători și specialiști din mediul socioeconomic, astfel încât ceea ce se predă la liceu să fie în acord atât cu universitățile, cât și cu piața muncii. Grupurile de lucru au analizat și programe din țări cu rezultate foarte bune, pentru a propune „conținuturi mai aerisite și relevante”.
Un alt element esențial, subliniat de Ministrul Educației, este introducerea treptată a formării de competențe, în logica în care elevii nu primesc doar informații, ci învață și cum se produce cunoașterea, pentru a fi mai rezilienți în fața pseudoștiinței, manipulării și conspirațiilor. De asemenea, o coordonare transdisciplinară atentă ar trebui să evite blocajele între discipline și să susțină formarea competențelor complexe.
Ministrul Educației anunță și o noutate majoră pentru profesori și elevi: 25% din timpul fiecărei discipline va fi dedicat activităților remediale și de dezvoltare a performanței. Potrivit lui Ministrul Educației, acest timp va fi folosit pentru recuperarea competențelor neformate, consolidare, aplicarea în viața de zi cu zi și sprijinirea elevilor de vârf.
După aprobarea programelor, urmează elaborarea manualelor și formarea cadrelor didactice pentru aplicarea noului curriculum, precizează Ministrul Educației. Obiectivul final, susține Ministrul Educației, este reducerea drastică a analfabetismului funcțional, care a devenit „un risc de securitate națională”, și ridicarea generației care intră în clasa a IX-a în 2026 la standardele de care România are nevoie.
În încheiere, Ministrul Educației le transmite un mesaj de recunoștință celor peste 1.500 de specialiști implicați în proces, precum și echipelor instituțiilor de profil care au coordonat acest demers. În ciuda dezbaterilor intense, „normale și sănătoase”, Ministrul Educației este convins că sinteza rezultată din teze și antiteze va livra un curriculum capabil să pregătească liceeni alfabetizați funcțional, ancorați în știință și competitivi pe piața muncii.