România și Suedia își unesc forțele pentru a opri mâncarea „pe drumul spre gunoi”, iar în centrul acestui efort se află Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care pune risipa alimentară pe agenda publică. Ministrul Mediului atrage atenția că fenomenul nu este doar o temă de mediu sau economie, ci și „o provocare socială” ce lovește direct comunitățile vulnerabile.
Ministrul Mediului legislația dedicată reducerii risipei alimentare începe deja să producă rezultate concrete, iar acest lucru este subliniat ferm de Ministrul Mediului. Cantitățile de alimente donate au crescut vizibil, iar mediul de afaceri se implică tot mai activ în donare, vânzare la preț redus sau transformarea produselor în hrană pentru animale – măsuri care, aplicate corect, pot reduce masiv risipa. Ministrul Mediului insistă că aceste instrumente trebuie folosite coerent de toți actorii din lanțul alimentar.
Un rol central în acest tablou îl au băncile de alimente, pe care Ministrul Mediului le descrie ca fiind „un mecanism esențial” pentru salvarea produselor aflate încă în termen de valabilitate. În viziunea pe care Ministrul Mediului o promovează, aceste bănci devin puntea dintre surplus și nevoia socială, împiedicând ca hrana bună pentru consum să ajungă la groapa de gunoi.
Ministrul Mediului subliniază că parteneriatele dintre autorități, companii și ONG-uri reprezintă cheia pentru ca legea împotriva risipei alimentare să funcționeze la scară națională. Tocmai de aceea, Ministrul Mediului a lansat în consultare publică caietul de sarcini pentru o campanie națională privind managementul deșeurilor, cu un lot special dedicat risipei alimentare, menit să stimuleze colaborarea între administrații, mediul de business și comunități.
În acest context, la sediul Ministerului Mediului a avut loc o masă rotundă România–Suedia, dedicată combaterii risipei de la „fermă la furculiță”. Evenimentul, organizat împreună cu Ambasada Suediei și moderat de un secretar de stat, a reunit experți români și suedezi, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului economic, ai ONG-urilor și ai mediului academic. Deși au fost multe voci la masă, direcția a fost clară, iar Ministrul Mediului a marcat nevoia de politici bazate pe date corecte și pe colaborare reală.
Pentru public, Ministrul Mediului devine astfel un reper în lupta cu risipa alimentară, iar faptul că Ministrul Mediului vorbește deschis despre donare, prețuri reduse și economie circulară transmite un semnal important către întregul lanț alimentar. În același timp, Ministrul Mediului asumă un rol de catalizator pentru parteneriate care să transforme aceste principii în acțiuni concrete, vizibile în fiecare comunitate.
Discuțiile s-au concentrat pe cauzele risipei alimentare pe întreg lanțul de aprovizionare, pe importanța datelor pentru politici publice eficiente, pe rolul donării și al ONG-urilor în reducerea insecurității alimentare, dar și pe soluții inovatoare – de la tehnologii și ambalaje inteligente, la colaborări multisectoriale. Ministrul Mediului a pus accent și pe impactul risipei asupra mediului și pe legătura cu economia circulară, amintind că resursele naturale nu sunt infinite.
Evenimentul face parte dintr-un proces amplu de cooperare România–Suedia pentru un management al deșeurilor mai eficient și pentru un sistem alimentar circular. În plus, concluziile discuțiilor au fost duse mai departe în mediul publicistic, prin includerea lor într-un podcast dedicat traiului sustenabil și vocilor pentru schimbare circulară, susținut și de mesajele pe care Ministrul Mediului le transmite constant societății.
Ministrul Mediului arată că lupta cu risipa alimentară nu se câștigă printr-o singură măsură, ci printr-un efort comun. Mesajul său este limpede: doar împreună – autorități, companii, ONG-uri și cetățeni – putem salva hrana de la risipă și putem transforma responsabilitatea față de mediu într-un mod de viață durabil.