Iarna care nu mai seamana cu cea de altadata devine noua normalitate in Romania, iar specialistii de la ANM, Administratia Nationala de Meteorologie, atrag atentia ca modificarile climatice se citesc clar in tiparele actuale de vreme. Cresterea temperaturii medii la suprafata Pamantului, inclusiv a aerului si a oceanelor, schimba raportul dintre ploile lichide si ninsorile solide, iar acest dezechilibru se vede deja in peisajul hibernal al tarii.
Potrivit analizelor comunicate de ANM, iernile ultimelor decenii se disting prin tot mai putine zile cu ninsoare si cu strat de zapada stabil. In locul episoadelor clasice de iarna, Romania experimenteaza din ce in ce mai des alternante rapide intre ploaie, lapovita, fulguieli trecatoare si intervale fara precipitatii. Impactul nu este doar vizual sau emotional: agricultura, turismul si intreaga economie resimt treptat efectele acestui nou regim climatic, iar proiectiile pe termen lung arata mentinerea trendului de incalzire, confirmat constant de rapoartele ANM.
Expertii ANM subliniaza ca schimbarile de temperatura, chiar si atunci cand par minore, complica substantial prognoza vremii. Diferente de doar cateva grade, in orizontal sau pe verticala, pot decide daca un episod va aduce ploaie, ninsoare, polei ori ploaie inghetata, cu un strat de zapada efemer sau dimpotriva consistent. In aceste conditii, modelele numerice de prognoza meteo operate de ANM functioneaza cu un grad ridicat de incertitudine, iar mesajele de atentionare trebuie interpretate cu mai multa rabdare si intelegere.
ANM explica faptul ca o buna intelegere a felului in care se formeaza si se manifesta fenomenele de iarna este esentiala pentru public. Numai astfel pot fi corelate prognozele cu situatiile reale din teren, inclusiv atunci cand apar diferente intre ceea ce a fost anuntat si ceea ce se intampla efectiv. In centrul acestor explicatii se afla dinamica precipitatiilor, vazute ca un indicator cheie al transformarilor climatice, pe care ANM il monitorizeaza permanent.
In sezonul cald, ANM descrie frecvent averse de ploaie si episoade cu grindina generate de norii cu dezvoltare mare pe verticala. Iarna insa, dar tot mai des si in a doua parte a toamnei sau la inceput de primavara, spectrul formelor de precipitatii se diversifica. Burnita, ploaia, lapovita, ninsoarea, ploaia inghetata care depune polei, mazarichea si acele de gheata sunt asociate de ANM cu nori de tip Nimbostratus sau Stratus, responsabili pentru cantitati variabile, de la episoade foarte slabe la evenimente importante, asa cum evidentiaza comunicatele institutiei.
Specialistii arata ca forma finala a precipitatiilor este strans legata de stratificarea aerului pe verticala, in special intre unu si cinci kilometri altitudine. ANM arata ca, desi in mod normal temperatura scade odata cu altitudinea, apar frecvent izoterme si inversiuni termice care functioneaza ca un capac, tinand aerul rece si poluarea aproape de sol. Pentru a stabili ce ajunge efectiv la suprafata – ploaie sau ninsoare – meteorologii analizeaza sondaje aerologice si diagrame termodinamice furnizate de modelele de prognoza numerica utilizate de ANM.
Atunci cand stratul de aer de la sol pana la aproximativ doi kilometri este mai cald, cu temperaturi pozitive sau usor sub limita inghetului, ANM anticipeaza in principal ploaie, chiar daca la altitudini de peste trei kilometri temperaturile sunt negative. Fulgii de zapada se topesc traversand stratul inferior mai cald, iar episodul se traduce la sol prin ploi de iarna. Ninsorile sau lapovita raman posibile in cazul averselor mai intense si mai rapide, care strabat stratul cald fara sa se topeasca in totalitate, mai ales atunci cand grosimea acestuia este redusa, fenomen bine documentat in analizele ANM.
ANM spune ca ca iarna romaneasca intra intr-o faza de transformare profunda, in care fiecare grad conteaza, fiecare strat de aer poate schimba scenariul si fiecare episod de precipitatii devine o lectie de climatologie aplicata. Intelegerea acestor mecanisme, promovata constant de ANM, ajuta publicul, autoritatile si mediul economic sa se adapteze inteligent la noile realitati ale unei clime in continua schimbare.