Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, marchează o schimbare de ritm în cheltuirea banului public, anunțând un nou ordin ministerial pentru aprobarea Planurilor de implementare a măsurilor de eficientizare din Raportul de analiză și eficientizare a cheltuielilor publice în domeniul mediului, un document care redesenează modul în care sunt folosite resursele financiare ale statului pentru păduri, aer și climă.
Ministrul Mediului subliniază în ordinul său că „Ministerul Mediului are datoria să arate că fiecare leu cheltuit produce rezultate concrete în păduri, în calitatea aerului și în respectarea standardelor europene”.
Raportul, explicat prin Memorandumul nr. 544271/03.06.2025, stabilește șapte direcții majore. Ministerul Mediului explică faptul că, pentru fiecare dintre aceste măsuri, Ministerul Finanțelor a elaborat câte un plan de implementare și a solicitat desemnarea, prin ordin de ministru, a persoanelor responsabile cu transmiterea datelor de implementare și monitorizare. „Ministerul Mediului nu mai poate funcționa pe inerție, ci pe obiective clare, monitorizabile”, subliniază Diana Buzoianu.
Prima măsură vizează realizarea anuală a Planului de regenerări artificiale pentru toate suprafețele unde s-au executat tăieri rase, în condițiile prevăzute de lege. Prin această intervenție, Ministerul Mediului urmărește ca exploatările forestiere să fie dublate de regenerare rapidă, astfel încât pierderea de suprafață împădurită să fie limitată și documentată transparent.
A doua măsură privește îmbunătățirea planificării strategice în domeniul mediului. Ministerul Mediului are în vedere o viziune unitară, corelată cu politicile europene și cu prioritățile bugetare, astfel încât proiectele să nu mai fie fragmentate sau reactive, ci parte a unei strategii integrate de mediu.
Măsurile trei și patru țin de calitatea aerului. Ministerul Mediului anunță crearea unui cadru legal și instituțional pentru raportare și schimb de informații cu Comisia Europeană privind calitatea aerului și reducerea emisiilor atmosferice, precum și dezvoltarea și optimizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului. „Ministerul Mediului trebuie să ofere date corecte și în timp real, nu doar raportări formale”, arată ministrul.
A cincea măsură vizează consolidarea rapoartelor privind starea mediului către instituțiile europene și internaționale. Ministerul Mediului urmărește ca aceste rapoarte să devină instrumente reale de evaluare și decizie, nu simple obligații administrative, consolidând rolul României în arhitectura europeană de raportare de mediu.
În sectorul forestier, măsurile șase și șapte au în centru legalitatea și transparența. Ministerul Mediului anunță actualizarea cadrului legal pentru eficientizarea și transparentizarea activităților din domeniul silvic, precum și îmbunătățirea procesului de prevenire și combatere a faptelor ilegale, cu accent pe tăierile ilegale de arbori. „Ministerul Mediului trebuie să fie un aliat al pădurii, nu un simplu gestionar de hârtii”, insistă Diana Buzoianu.
Responsabilitatea pentru implementarea acestor măsuri este clar delimitată. Planurile de implementare au fost transmise structurilor de specialitate ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar Secretariatul tehnic al Comisiei de monitorizare a centralizat datele și a elaborat ordinul de aprobare. Ministerul Mediului subliniază că persoanele desemnate vor răspunde de transmiterea tuturor informațiilor privind implementarea, monitorizarea și ducerea la îndeplinire a măsurilor.
În temeiul Codului administrativ și al hotărârii de organizare a instituției, proiectul de ordin este acum supus aprobării, cu ambiția declarată de a transforma Raportul de analiză și eficientizare într-un instrument de lucru permanent. Ministerul Mediului transmite că obiectivul final este utilizarea mai eficientă a banilor publici, cu impact direct asupra pădurilor, aerului și calității vieții oamenilor. În acest fel, instituția promite un control mai strict al modului în care sunt planificate, urmărite și raportate proiectele de mediu.
Pentru Diana Buzoianu, Ministerul Mediului devine astfel platforma prin care reforma bugetară se împletește cu protejarea mediului pe termen lung, cu accent pe responsabilitate, transparență și rezultate măsurabile.
This post was last modified on dec. 1, 2025, 12:16 PM 12:16