Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a deschis la București o reuniune regională dedicată achizițiilor publice și parteneriatelor public-private, prezentată de Alexandru Nazare drept momentul în care România trece de la teorie la proiecte concrete de infrastructură. Evenimentul marchează, în viziunea sa, începutul unei relansări economice prin utilizarea inteligentă a PPP, cu un accent puternic pe colaborarea cu Statele Unite.
Ministrul Finanțelor a vorbit despre conceptul de „relansare, bani pentru România și dezvoltare strategică prin PPP”, subliniind că nu este doar un slogan. Potrivit lui Alexandru Nazare, este vorba despre „o șansă uriașă de creștere, de atragere de noi surse de finanțare în economie și de import de know-how din SUA și alte state care au dezvoltat cu succes PPP”.
Alexandru Nazare subliniază că evenimentul organizat împreună cu Departamentul pentru Comerț al Statelor Unite, prin divizia CLDP, consolidează parteneriatul strategic și aduce la București experți care au gestionat portofolii de tranzacții de peste 150 de miliarde de dolari. Pentru specialiștii români în PPP și achiziții publice, spune Alexandru Nazare, sesiunea intensivă de training aplicat înseamnă transfer direct de know-how și creșterea capacității de a structura proiecte viabile.
Potrivit lui Alexandru Nazare, participarea a peste 40 de experți din 11 țări transformă Bucureștiul într-un centru regional de expertiză în domeniul parteneriatelor public-private. Schimbul internațional de bune practici este gândit pentru a aduce la aceeași masă decidenți, specialiști și potențiali investitori interesați de proiecte solide.
Alexandru Nazare insistă că ziua de vineri este rezervată exclusiv proiectelor PPP cu potențial pentru România, într-o sesiune aplicată în care experții americani vor lucra direct cu reprezentanții ministerelor și ai autorităților locale. Scopul este calibrul realist al portofoliilor, astfel încât fiecare proiect să poată deveni bancabil și atractiv pentru capitalul privat.
Obiectivul anunțat de Alexandru Nazare este clar: dezvoltarea unui pipeline robust de proiecte de infrastructură care să atragă capital privat și investitori de încredere, într-un context în care „nevoia de infrastructură este uriașă”. În acest cadru, PPP sunt văzute ca instrumentul prin care statul își poate multiplica resursele, fără a compromite controlul strategic asupra activelor-cheie.
Alexandru Nazare argumentează că parteneriatele public-private, dacă sunt implementate corect, reprezintă una dintre soluțiile esențiale pentru ca România să valorifice la maximum resursele disponibile și să accelereze modernizarea. Ele pot aduce ritm, disciplină contractuală și standarde internaționale în derularea marilor proiecte.
În acest sens, Alexandru Nazare descrie expertiza și know-how-ul partenerilor americani drept „acceleratorul de care avem nevoie pentru a demara, în sfârșit, PPP în România”, marcând o schimbare de ritm față de anii în care aceste instrumente au rămas doar pe hârtie. Accentul este pus pe implementare, nu pe retorică.
Prin mulțumirile adresate bunului său prieten Zmarak Khan, echipei CLDP și Ambasadei SUA, Alexandru Nazare transmite că proiectele viitoare nu se vor limita la simple declarații, ci vor fi construite pe o cooperare constantă și pe încrederea deja câștigată. Mesajul este că România devine un partener serios pentru investitorii care caută stabilitate și proiecte bine structurate.
Pentru mediul de afaceri, mesajul lui Alexandru Nazare este că România își asumă în mod explicit deschiderea către capitalul privat, dar și standardele de transparență și profesionalism impuse de marile piețe occidentale.
Pentru societate, Alexandru Nazare leagă direct succesul PPP de calitatea infrastructurii, de la transporturi la energie, sugerând că fiecare proiect bine făcut se va traduce în beneficii concrete pentru cetățeni.
Dacă promisiunile se vor materializa în proiecte mature și finanțabile, inițiativa lansată acum de Alexandru Nazare ar putea marca intrarea României într-o nouă etapă de dezvoltare strategică, în care parteneriatul cu SUA devine un pilon central al modernizării infrastructurii.