Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunta publicarea unei serii de documente tehnice care, pentru prima data in acest ciclu de proiect, pun pe masa o sinteza a muncii din teren si din laborator pentru conservarea ursului brun in Romania. Ministrul Mediului precizeaza ca materialele apar in contextul proiectului Implementarea Planului national de actiune pentru conservarea populatiei de urs brun din Romania, derulat intre 2021 si 2025, dar subliniaza din start ca nu sunt livrabilele finale.
Ministrul Mediului transmite ca rapoartele publicate sunt rapoarte sintetice realizate de elaborator si ca acestea nu substituie documentatiile complete care urmeaza sa fie evaluate, analizate si validate la nivelul ministerului. Mesajul central este unul de transparenta controlata: publicul vede rezultatele intermediare, dar decizia ramane la capatul unui proces de verificare institutionala.
Ministrul Mediului leaga publicarea de un obiectiv clar: sa asigure transparenta asupra rezultatelor obtinute pana in prezent, sa faciliteze dialogul cu actorii interesati si sa fundamenteze procesul decizional privind gestionarea populatiei de urs brun.
Tot Ministrul Mediului invoca cadrul legal care guverneaza acest demers, mentionand explicit Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, legislatia privind protectia datelor cu caracter personal si obligatiile legale privind drepturile de proprietate intelectuala si drepturile de autor. Intr-un subiect sensibil, unde tensiunea dintre siguranta oamenilor si conservarea faunei creste rapid, aceste borne juridice devin parte din poveste.
Rapoartele sintetice, spune Ministrul Mediului, reflecta peste patru ani de activitate: teren, analiza genetica, monitorizare si evaluare a masurilor de prevenire a conflictelor om–fauna. Lista partenerilor este ampla: ministerul, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura Marin Dracea, Romsilva, Regia Publica Locala a Padurilor Kronstadt, plus peste 800 de specialisti din intreaga tara. Mesajul implicit: vorbim despre o baza de date si o experienta acumulata la scara nationala, nu despre o initiativa izolata.
Setul de documente publicate acopera cinci directii majore. Primul raport vizeaza analiza probelor genetice, stabilirea numarului minim de indivizi la nivel national, evaluarea diversitatii genetice si a structurii populationale, pe baza a circa 24.000 de probe colectate.
Al doilea propune zonarea managementului speciei urs brun, impartind teritoriul national in patru tipuri de zone, in functie de rolul ecologic si intensitatea interactiunilor om–urs. Al treilea evalueaza eficienta gardurilor electrice, pe baza datelor din teren, cu accent pe functionarea celor 1140 de sisteme distribuite in proiect.
Al patrulea aduce monitorizarea gardurilor electrice cu sisteme foto/video, comparand tipuri de echipamente si indicand punctele unde sunt necesare imbunatatiri. Al cincilea stabileste un plan de monitorizare genetica pe termen lung, cu metodologie si resurse pentru urmarirea periodica a dinamicii populatiei, astfel incat Romania sa aiba un sistem predictiv de evaluare.
Ministrul Mediului adauga si un instrument care poate schimba conversatia din comunitati: o harta GIS interactiva, unde orice persoana interesata poate verifica in ce tip de zona se afla localitatea sa si ce masuri de management sunt prevazute.
In paralel, Ministrul Mediului clarifica miza politica si administrativa a rapoartelor: ele sunt materiale de lucru care vor fi analizate in detaliu, iar pe baza lor va fi elaborat si promovat actul normativ privind zonarea managementului populatiei de urs brun si cadrul pentru implementarea monitorizarii genetice.
Mesajul Ministrul Mediului mizeaza pe echilibru: institutia ramane deschisa dialogului cu comunitati locale, organizatii profesionale, administratori de arii protejate, gestionari ai fondurilor cinegetice si ONG-uri, pentru ca masurile sa fie temeinic fundamentate, eficiente si echilibrate.
Datele ies in spatiul public, dar adevarata batalie incepe acum, in modul in care vor fi transformate in reguli aplicabile pe teren, acolo unde intalnirea dintre om si urs nu mai este statistica, ci realitate.