Ministrul Muncii, Daniel David, spune ca Guvernul a aprobat un pachet de modificari legislative care impune angajatorilor obligatii explicite pentru prevenirea si combaterea violentei si hartuirii la locul de munca, prin schimbarea a trei acte normative initiate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului si Solidaritatii Sociale.
Ministrul Muncii a explicat ca masurile urmaresc sa alinieze legislatia nationala la Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 190/2019, ratificata de Romania prin Legea nr. 69/2024, iar tinta declarata este cresterea protectiei salariatilor si apararea demnitatii umane, “in conformitate cu drepturile fundamentale”.
In centrul pachetului descris de Ministrul Muncii se afla modificarea Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, unde apare un termen clar: 90 de zile de la publicarea noului act in Monitorul Oficial, timp in care angajatorii trebuie sa isi adapteze regulamentele si procedurile interne. Practic, companiile sunt obligate sa introduca reguli interne dedicate prevenirii violentei si hartuirii, inclusiv gestionarii riscurilor psihosociale asociate.
Termenul de 90 de zile, subliniat de Ministrul Muncii, vine la pachet cu o cerinta cheie: riscurile trebuie identificate si evaluate impreuna cu sindicatele sau reprezentantii salariatilor. In plus, angajatorii trebuie sa asigure informarea si instruirea adecvata a lucratorilor despre pericolele si riscurile identificate, dar si despre masurile de preventie si protectie, inclusiv drepturi si responsabilitati. Un alt element cerut explicit este adoptarea unor politici interne care sa includa un “mecanism confidential de raportare”, astfel incat sesizarile sa poata fi facute fara expunere necontrolata.
Ministrul Muncii indica si consecinte contraventionale pentru nerespectarea acestor obligatii: amenzi intre 3.500 si 7.000 de lei, aplicabile dupa expirarea celor 90 de zile.
Pentru spatii si situatii extinse, Ministrul Muncii arata ca se modifica si Codul Muncii (Legea nr. 53/2003), astfel incat protectia sa acopere nu doar biroul sau hala, ci si toate spatiile publice ori private care devin loc de munca. Sunt incluse si zonele unde salariatul este platit, se odihneste, mananca ori foloseste grupurile sanitare, instalatiile pentru spalare si vestiarele puse la dispozitie de angajator. Schimbarile acopera, de asemenea, deplasarile in interes de serviciu, perioadele de instruire si formare, evenimentele sau activitatile sociale legate de munca, dar si comunicarile online legate de munca.
In logica explicata de Ministrul Muncii, accentul nu ramane doar pe reguli generale, ci si pe protectia efectiva a victimelor. Apar obligatii pentru angajatori privind protejarea victimelor impotriva oricaror noi abuzuri sau presiuni, respectarea vietii private si mentinerea confidentialitatii procedurilor. Cand exista un pericol iminent si grav pentru viata, sanatatea sau siguranta salariatilor, angajatorul poate modifica temporar locul sau felul muncii cu acordul salariatului, in functie de pregatirea profesionala. Iar daca schimbarea nu e posibila, inclusiv atunci cand nu se poate lucra in regim de telemunca, se introduce posibilitatea acordarii de zile libere platite pentru salariatii victime.
Pentru protectia victimelor, Ministrul Muncii precizeaza ca nerespectarea noilor masuri poate fi sanctionata cu amenzi intre 30.000 si 50.000 de lei.
Ministrul Muncii mentioneaza si o extindere de rol institutional: pentru investigarea faptelor, competenta inspectorilor de munca este largita prin completarea Legii nr. 108/1999 privind organizarea Inspectiei Muncii.
Ministrul Muncii leaga pachetul de o directie mai ampla: consolidarea protectiei salariatilor si apararea demnitatii umane, raportate la Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si Constitutia Romaniei. Concluzia practica este simpla: angajatorii primesc un termen scurt si obligatii mai clare, iar dupa perioada de tranzitie, controalele si sanctiunile devin instrumente reale de conformare.