Nicusor Dan: Anunturile de Ultima Ora Inaintea Summitului de la Helsinki (VIDEO)

Nicusor Dan spune ca discutiile purtate cu doua organizatii finlandeze de prestigiu din cercetare si aparare au fost „foarte utile si aplicate”, intr-un moment in care Europa cauta solutii rapide pentru securitate, industrie si competitivitate.

Nicusor Dan descrie vizita la Centrul de Cercetare Tehnica VTT din Espoo drept o intalnire cu una dintre institutiile europene de varf, care lucreaza deja cu parteneri romani in proiecte finantate de Uniunea Europeana, pe domenii aparent indepartate de aparare, dar cu impact direct asupra economiei: „mineritul, industria alimentara, managementul deseurilor sau silvicultura”.

In spatele listei se contureaza insa un mesaj strategic: legarea inovatiei civile de capabilitati cu „dubla utilizare”. Nicusor Dan arata ca unele dintre universitatile si firmele colaboratoare ale VTT, care livreaza produse si solutii cu dubla utilizare, sunt deja conectate cu omologi din Romania pentru proiecte comune. „Este un bun exemplu de cum putem folosi eficient diplomatia pentru a genera rezultate economice pozitive”, transmite Nicusor Dan, punctand ca diplomatia poate functiona ca accelerator de investitii si transfer tehnologic.

Separat, Nicusor Dan spune ca a discutat cu reprezentantii PIA, organizatia care reuneste cele mai relevante companii din industria finlandeza de aparare. In logica lui, Finlanda devine un model de lucru: experienta ei poate oferi „repere relevante pentru revitalizarea industriei de aparare”, cu obiective care combina securitatea cu dezvoltarea: „locuri de munca bine platite”, „investitii in tehnologii de varf”, „consolidarea cooperarii industriale in interiorul UE” si „cresterea exporturilor”.

Pentru Romania, Nicusor Dan introduce o comparatie directa: „Modelul de organizare a marilor companii finlandeze reprezinta o posibila cale si pentru Romarm.” Este o nuanta importanta, pentru ca sugereaza ca reforma nu inseamna doar bani, ci si felul in care companiile sunt structurate, guvernate si conectate la lanturi europene de productie.

Nicusor Dan adauga ca partile au agreat „sa facilitam cooperarea dintre companiile finlandeze si cele romanesti” si sa exploreze parteneriate intr-o intalnire comuna in 2026, „la Bucuresti sau la Helsinki”. Calendarul indica intentia de a transforma discutiile in proiecte masurabile, iar selectia locatiilor sugereaza ca Romania vrea sa fie gazda, nu doar beneficiar.

Pe dimensiunea de securitate regionala, Nicusor Dan spune ca exista, in NATO si mai ales in Uniunea Europeana, „mai multe programe pentru Flancul Estic”, iar scopul unei intalniri este „sa operationalizam, intre tarile de pe Flancul Estic, aceste programe” in special „programul european dedicat Flancului Estic”. Mesajul este ca Romania vrea acces rapid la instrumente concrete, nu doar declaratii.

In acelasi registru, Nicusor Dan subliniaza ca pentru Romania este esential „sa oferim Ucrainei posibilitatile pentru a avea un spate in negocierile pe care le desfasoara”, adica „posibilitatea financiara” de a continua si „garantii de securitate” pentru imediat dupa razboi. Nicusor Dan avertizeaza ca este „destul de pesimist” privind intentia Rusiei de a avea pace in viitorul apropiat, motiv pentru care, spune el, „trebuie sa fim pregatiti” cu „toate mecanismele necesare” pentru ca Ucraina sa negocieze.

Concluzia lui Nicusor Dan este dublata de o fraza de doctrina: Romania trebuie, simultan, „sa sprijinim Ucraina pentru a pastra linia frontului” si, „in anii care urmeaza, sa ne inarmam” astfel incat „sa descurajam orice potentiala agresiune viitoare”. In aceasta cheie, vizita in Finlanda nu este doar despre aparare, ci despre cum se leaga securitatea de economie, industrie si capacitatea Romaniei de a produce rezultate in interiorul UE.

Dincolo de simboluri, mesajul este despre mecanisme: parteneriate tehnologice, modele de organizare industriala si programe europene operationalizate. Daca acestea se transforma in proiecte concrete in 2026, atunci diplomatia descrisa aici poate deveni o linie de productie pentru investitii, locuri de munca si descurajare strategica.