Nicusor Dan a descris, inaintea intalnirilor programate cu magistratii, un tablou tensionat si neobisnuit pentru o democratie europeana: prea putini oameni dispusi sa-si asume public prezenta si prea multe semnale de presiune in interiorul sistemului. Nicusor Dan spune ca, desi scrisoarea cunoscuta public a fost semnata de aproximativ o mie de persoane, intentia de participare la discutii a venit de la „cam 20 de magistrati” in nume individual si „cam 20” in numele unor asociatii.
Nicusor Dan a vorbit despre „mesaje de influentare, intimidare” si despre o teama reala ca simpla prezenta la o discutie ar putea avea repercusiuni. Nicusor Dan a relatat ca s-au vehiculat inclusiv solutii absurde pentru a evita expunerea: intrari pe rand, in sali diferite, sau preluari „din benzinarii din Bucuresti” pentru ca nimeni sa nu vada cine intra in Palatul Cotroceni. „Totusi, e o chestiune foarte serioasa… vorbim de a treia putere in statul asta”, a avertizat Nicusor Dan, indicand ca problema nu mai tine de protocole, ci de functionarea institutiilor.
In acest context, Nicusor Dan a anuntat o schimbare de format: „maine, la ora 10:00, vom face o discutie publica” cu cei care doresc sa-si asume un mesaj in mod deschis, iar „toate discutiile private in regim de confidentialitate vor fi reprogramate”. Nicusor Dan a adaugat o regula de echilibru: daca apar acuzatii care vizeaza persoane din sistem, va exista o alta intalnire publica pentru ca cei vizati sa isi poata prezenta „opinia” si „apararea”.
A doua parte a declaratiei a mers dincolo de logistica si a intrat in miezul sesizarilor. Nicusor Dan a spus ca a adus „in mod integral, toate mesajele” primite de la magistrati, estimate „cam 2.000 de pagini”, din care el a citit „cam doua treimi”, iar echipa sa a realizat un material de sinteza. Nicusor Dan a multumit celor care au scris, numind gestul „de responsabilitate”.
Din mesaje, Nicusor Dan a desprins doua directii: propuneri tehnice de eficientizare si sesizari grave despre putere, promovari si control intern. Un exemplu citat de Nicusor Dan: pentru infractiuni cu pedeapsa redusa, cand inculpatul recunoaste, procedurile pot dura „nu mai putin de 6 luni”, desi ar putea fi mult mai rapide, ceea ce incarca parchetele si instantele. In paralel, Nicusor Dan a subliniat ca exista acuzatii, „sub rezerva dovedirii”, privind rolul decisiv al presedintilor de instante in numiri si in influentarea promovarilor, precum si cazuri in care magistrati nu ar fi promovat din cauza unor opinii critice fata de CSM sau conduceri.
Nicusor Dan a indicat si problemele legate de delegari si detasari, despre care se spune ca ar fi „arbitrare”, plus o atitudine „discretionara” a Inspectiei Judiciare. Concluzia relatata de Nicusor Dan din majoritatea sesizarilor: o categorie din interior ar actiona „nu in interes public, ci… in interesul unui grup”, iar parcursul profesional ar depinde, adesea, de decizii discretionare.
Pe termen scurt, Nicusor Dan a vorbit despre cateva tinte legislative recurente: criterii obiective la promovari, alegerea prin vot a colegiilor de conducere si reguli mai precise care sa reduca spatiul pentru decizii discretionare. A punctat si controversa privind modificarile din 2022, care ar fi eliminat proba scrisa la promovari inclusiv la Inalta Curte.
Finalul a ridicat miza politica si institutionala. Nicusor Dan a repetat ca sunt „acuzatii, sesizari. Nu sunt fapte” si ca verificarile vor dura. Dar, spune Nicusor Dan, gravitatea vine din „suspiciunea” privind integritatea, iar raspunsul anuntat este un referendum intern „imediat dupa sarbatori”, cu o singura intrebare: daca CSM actioneaza in interes public sau in interesul unui grup. Nicusor Dan a transmis si scenariul maximal: daca majoritatea ar spune ca nu e interes public, „Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgenta”.
Intre frica de a participa si acuzatiile despre promovari si control, Nicusor Dan impinge dezbaterea din culise la lumina, cu un pariu direct pe verdictul corpului magistratilor. Pentru sistem, urmatoarele saptamani pot deveni un test de incredere, iar pentru societate, un semnal daca justitia poate sa-si curete singura zona gri sau are nevoie de un reset institutional.