Ordinul Semnat de Ministrul Educatiei pentru o Reforma Importanta in Invatamantul din Romania

Ministrul Educatiei, Daniel David, anunta ca a semnat ordinul pentru aprobarea programelor scolare la nivel liceal, insotit de „87 de anexe” care cuprind aceste programe, dupa avizul Comisiei de Dialog Social. Oficialul descrie un proces care a trecut prin consultare publica si dezbateri, unele „mai intense”, altele „mai discrete”, intr-un tipar pe care il considera normal atunci cand se reformeaza curriculumul.

Ministrul Educatiei plaseaza decizia intr-un mandat pe care spune ca l-a asumat „cu caracter temporal clar determinat”, dar care a fost prelungit „in etape” pentru obiective-cheie. Printre ele, reforma curriculara la liceu. „Reforma curriculumului pentru invatamantul liceal, fiind un proces complicat, pe care l-am inceput eu, era normal sa-l inchei tot eu!”, afirma el, indicand ca aceasta etapa de aprobare vizeaza programele care intra in arhitectura noului liceu.

Intr-un punct sensibil, Ministrul Educatiei precizeaza ca a mai ramas in faza de aprobare programa pentru Limba si literatura romana. Aici se asteapta la integrarea propunerilor din dezbateri si la „rute flexibile” in cadrul unor repere fundamentale, bazate pe competente si autori reprezentativi. Continutul, arata el, ar putea fi construit „prin modalitati diverse”, iar lista autorilor reprezentativi ar urma sa fie completata in functie de interesele „diadei profesor-elev”.

Pentru pasul urmator, Ministrul Educatiei indica un calendar: „La finalul lunii ianuarie” vor fi lansate in transparenta programele pentru clasele a X-a – a XII-a la disciplinele unde acum a fost aprobata doar programa de clasa a IX-a, tinandu-se cont de observatii si propuneri constructive primite deja. Exemplele mentionate includ informatica si istoria, semnal ca reforma este gandita etapizat, pe mai multe paliere.

Miza centrala, spune Ministrul Educatiei, depaseste simpla actualizare de continut dupa aproximativ 20 de ani. El vorbeste despre programe „mai relevante si aerisite”, discipline mai bine coordonate intre ele si conectate cu celelalte niveluri educationale, inclusiv prin accentuarea unei componente stiintifice: „nu doar cunostinte, ci si modul de dobandire a acestora”. Insa „marele castig” este un element operational: 25% din timpul fiecarei discipline va fi alocat activitatilor educational-remediale.

Ministrul Educatiei detaliaza ce ar trebui sa insemne acest 25%: formarea competentelor neatinse la timp, consolidarea celor dobandite, invatarea utilizarii lor in viata cotidiana si dezvoltarea lor pentru performanta, acolo unde se doreste. In viziunea sa, daca aceste activitati sunt „bine facute”, impactul ar putea fi major in reducerea analfabetismului functional, pe care il numeste „un risc de securitate nationala”.

Urmeaza, conform Ministrul Educatiei, elaborarea manualelor, cu formule clasice „extinse prin tehnologii moderne (ex.: gaming, inteligenta artificiala etc.)”, si formarea profesorilor pentru implementare cu metode moderne. In paralel, procesul ar finaliza standardele nationale de evaluare pentru fiecare programa, la nivel primar, gimnazial si liceal, „incepand cu clasa a IX-a”. El recomanda evaluarea in timp a noilor programe prin impactul asupra rezultatelor la testele nationale si internationale.

Privind spre aplicare, Ministrul Educatiei afirma ca elevii care vor incepe liceul in anul scolar 2026–2027, „incepand cu clasa a IX-a”, ar putea atinge standardele asteptate, iar analfabetismul functional ar fi „drastic redus”. In final, el multumeste celor „peste 1.500 de specialisti” implicati, precum si echipelor ministerului si CNCE, insistand ca obtinerea consensului in astfel de demersuri ramane dificil, dar esential.

Prin ordinul semnat, reforma curriculara la liceu intra intr-o faza de implementare cu termene, mecanisme de remedial si o promisiune explicita: reducerea analfabetismului functional printr-o schimbare de structura, nu doar de continut. Ramane ca urmatoarele etape – programele pentru clasele X–XII, manualele, formarea profesorilor si standardele de evaluare – sa confirme, in practica, ambitia declarata.