Hotararea de Guvern Publicata de Ministrul Sanatatii cu un Cadru Legal Necesar Stabilit in Romania

Ministrul Sanatatii, Alexandru Rogobete, a anuntat ca a pus „in transparenta decizionala” o Hotarare de Guvern care, spune el, „creeaza cadrul legal necesar pentru ca preventia sa iasa din zona declarativa si sa devina politica publica aplicabila”. Mesajul este unul cu tinta clara: sistemul nu ar mai trebui sa se miste doar cand boala „este deja instalata”, ci sa intervina mai devreme, cu instrumente concrete si programe organizate.

Ministrul Sanatatii descrie demersul drept „o continuare fireasca” a directiei sustinute public in repetate randuri. „Preventia trebuie sa ajunga la oameni din timp, nu sa fie invocata doar cand boala este deja instalata si posibilitatile de interventie sunt limitate”, a transmis Alexandru Rogobete, incadrand Hotararea ca pe un pas de trecere de la intentie la implementare.

Un punct central in pachetul anuntat tine de Programul national de prevenire, supraveghere si control al infectiei HIV/SIDA. Ministrul Sanatatii precizeaza ca introduce profilaxia pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. In formularea sa, este „o masura de preventie utilizata la nivel european, cu eficienta dovedita”, care „reduce semnificativ riscul de infectare” si permite interventia „inainte ca boala sa apara”.

A doua zona majora vizeaza sanatatea mintala si interventia timpurie. Ministrul Sanatatii spune ca Hotararea „creeaza cadrul pentru interventie timpurie”, prin acces la testare rapida pentru identificarea precoce a consumului de substante psihoactive si prin introducerea evaluarii psihologice pentru copiii sub 18 ani. Logica este simpla, dar apasata: „problemele pot fi identificate la timp”, iar ingrijirea ar trebui sa devina „preventiva si orientata spre viitor, nu doar una reactiva”.

In acelasi pachet, Ministrul Sanatatii anunta infiintarea a trei programe nationale de sanatate publica „cu impact major pe termen lung”. Primul este Programul national de screening pentru cancerul de san, col uterin si colorectal, care „stabileste, pentru prima data, un cadru coerent de screening la nivel populational”. Mesajul cheie: depistarea nu ar mai fi „intamplatoare”, ci realizata prin „programe organizate”, cu efect direct asupra accesului la diagnostic precoce si asupra sanselor de tratament eficient si supravietuire.

Al doilea program, screeningul neonatal, este prezentat de Ministrul Sanatatii ca o interventie cu miza vitala: identificarea precoce a unor afectiuni grave la nou-nascuti „inainte de aparitia simptomelor clinice ireversibile”. El o numeste „una dintre cele mai eficiente forme de preventie”, cu „impact direct” asupra dezvoltarii copilului si calitatii vietii pe termen lung.

Al treilea program deschide un capitol sensibil: ingrijirile paliative. Ministrul Sanatatii afirma ca Hotararea „creeaza cadrul pentru extinderea serviciilor” destinate pacientilor cu boli cronice progresive, in stadii avansate sau terminale. Directia enuntata include ingrijiri la domiciliu, in ambulatoriu, in regim de spitalizare de zi si prin echipe mobile, astfel incat ingrijirea sa fie „continua, adaptata si centrata pe nevoile reale ale pacientului si ale familiei”.

Pe final, Ministrul Sanatatii insista pe miza procedurala: „Transparenta decizionala reprezinta un instrument de lucru, nu o simpla formalitate”. El spune ca asteapta „observatii, propuneri si contributii” care sa ajute la construirea unor programe „functionale, adaptate realitatilor noastre”.

Dincolo de formulari, pachetul descris de Ministrul Sanatatii propune un pivot: preventia ca infrastructura de politici publice, nu ca slogan. Daca transparenta decizionala va aduce contributii aplicate si daca aceste cadre vor fi transformate in programe coerente, Romania ar putea vedea o schimbare de ritm: de la interventie tarzie la interventie timpurie, acolo unde sansele cresc, iar costurile umane scad.