Hotararea Guvernamentala Elaborata de Ministrul Sanatatii, Problema Nationala Vizata pentru Rezolvare

• Sistemul medical ramane centrat pe spitale, cu cheltuieli ridicate si multe paturi raportat la UE
• Increderea pacientilor este scazuta, iar romanii cauta cel mai putin online informatii despre sanatate din Europa
• Internet exista, dar 11,1% din populatie ramane neconectata, iar competentele digitale scad odata cu varsta
• Strategia 2026-2030 pune accent pe guvernanta, interoperabilitate, competente si inovatie HealthTech

Sistemul medical ramane centrat pe spitale, cu cheltuieli ridicate si multe paturi raportat la UE

Ministrul Sanatatii anunta adoptarea Strategiei Nationale de Digitalizare in Sanatate 2026-2030, intr-un moment in care radiografia sistemului arata o realitate incomoda: sanatatea din Romania functioneaza inca, in mare parte, ca un mecanism impins de spitale. Ministrul Sanatatii pune pe masa date care descriu un model costisitor si greu de ajustat rapid, inclusiv prin comparatia cu media europeana. Romania are 7 paturi la 1.000 de locuitori, fata de 5,3 in Uniunea Europeana in 2019, iar aceasta arhitectura spitalocentrica vine la pachet cu cheltuieli relativ ridicate pentru segmentul spitalicesc.

Ministrul Sanatatii leaga aceasta imagine de lista de provocari structurale: finantare insuficienta, lipsa de personal medical si ineficienta in furnizarea serviciilor. In practica, aceste vulnerabilitati inseamna presiune constanta pe unitatile sanitare si dificultati in a muta greutatea catre ingrijiri integrate, orientate spre om, nu spre cladire. Strategia prezentata de Ministrul Sanatatii sustine o reorientare a sistemului catre servicii mai bine conectate, unde datele si fluxurile administrative nu mai sunt frane, ci infrastructura de baza.

Increderea pacientilor este scazuta, iar romanii cauta cel mai putin online informatii despre sanatate din Europa

Ministrul Sanatatii semnaleaza un deficit care nu se vede in bugete, dar se simte in fiecare interactiune: satisfactia pacientilor si increderea in sistem sunt la un nivel scazut. In acelasi tablou, apare un paradox: desi traim intr-o epoca a informarii rapide, inclinatia romanilor de a cauta online informatii despre sanatate este cea mai scazuta din Europa. Ministrul Sanatatii prezinta aceasta constatare ca un simptom al unei relatii fragile dintre cetatean, informatie si serviciul public.

Strategia descrisa de Ministrul Sanatatii insista ca digitalizarea nu este o solutie in sine, ci un instrument pentru atingerea unor obiective de sanatate. Cu alte cuvinte, platformele, aplicatiile si sistemele nu au valoare daca nu cresc calitatea ingrijirilor, nu reduc riscurile si nu intaresc increderea in gestionarea informatiilor. In logica Ministrul Sanatatii, schimbarea trebuie sa fie simultan tehnica si culturala: acces la informatii coerente, trasee clare pentru pacient si un sistem care poate demonstra ca datele sunt folosite responsabil.

Internet exista, dar 11,1% din populatie ramane neconectata, iar competentele digitale scad odata cu varsta

Ministrul Sanatatii porneste de la o realitate statistica importanta pentru orice proiect national: 54% din populatie traieste in urban si 46% in rural. Romania are banda larga rapida si o acoperire buna, dar 11,1% din populatie ramane neconectata. Ministrul Sanatatii avertizeaza, implicit, ca orice solutie digitala care ignora acest prag risca sa adanceasca inegalitatile, nu sa le reduca.

Pe langa conectivitate, problema devine una de capacitati. Ministrul Sanatatii subliniaza nivelurile scazute de competente digitale de baza, care scad semnificativ odata cu varsta. Iar in educatia pentru sanatate, dificultatile sunt percepute mai ales in promovarea sanatatii si prevenirea bolilor. De aici, directia asumata: trebuie imbunatatita formarea competentelor digitale pentru toti profesionistii din sanatate si, in acelasi timp, crescuta capacitatea cetatenilor de a utiliza instrumente digitale fara teama si fara confuzie.

Strategia 2026-2030 pune accent pe guvernanta, interoperabilitate, competente si inovatie HealthTech

Ministrul Sanatatii descrie un sistem informational cu deficiente in gestionarea datelor necesare politicilor publice, administrarii si cercetarii. Evaluarea din 2022 realizata de OMS a analizat puncte forte, oportunitati si amenintari, dar a evidentiat si o gama larga de puncte slabe, inclusiv lipsa unor mecanisme de guvernanta sustenabile. Ministrul Sanatatii mentioneaza si nevoia unei politici nationale de management al informatiilor din sanatate, o lipsa identificata deja la nivel strategic.

In acest context, Ministrul Sanatatii conecteaza strategia la eforturi mai largi: finantarea si implementarea PNRR, imbunatatirea fluxurilor de date intre institutii, alinierea la standarde si initiative internationale, inclusiv cele ale UE si OMS. Nivelul de interoperabilitate este descris ca mediu-redus, dar in imbunatatire, iar existenta unui sistem electronic de identificare, ROeID, este un element de infrastructura care poate conta in proiecte la scara mare.

Ministrul Sanatatii structureaza directia pe patru obiective: imbunatatirea mediului de politici si guvernanta, dezvoltarea competentelor digitale pentru cetateni si personal medical, intarirea infrastructurii de date si servicii integrate, plus stimularea industriei si inovarii HealthTech, cercetarii si invatarii organizationale. Intr-o tara cu mortalitate evitabila ridicata, mesajul central ramane ca lipsa de fonduri, personal si informatii nu poate fi rezolvata doar printr-o aplicatie, dar poate fi abordata mai eficient cu reguli, date si servicii conectate.

Ministrul Sanatatii mizeaza pe o schimbare de fundatie: de la un sistem incarcat de birocratie si fragmentare la unul care poate coordona ingrijiri integrate, cu date sigure si decizii mai rapide. Daca strategia 2026-2030 va reusi sa reduca distanta dintre spitale, pacienti si informatie, Romania ar putea transforma digitalizarea din promisiune in utilitate zilnica, mai ales acolo unde increderea si accesul raman cele mai fragile.