ANM, Administrația Națională de Meteorologie, avertizează că, în Munții Făgăraș și Bucegi, pericolul de avalanșă urcă la nivel 3, însemnat, în zona înaltă. ANM descrie un tablou tipic de final de episod rece: temperaturi diurne ușor pozitive între 1800 și 2100 m, suficiente cât să umezească stratul superficial, să-l îngreuneze și să favorizeze curgeri în zonele expuse.
ANM spune că la creste, situația se complică prin prezența numeroaselor plăci de vânt, răspândite pe versanți cu orientări diferite, inclusiv unele recente pe versanții nordici. Stratul de zăpadă are o rezistență medie în primii 30 cm, însă în profunzime apar alternanțe sensibile: cruste de gheață și, pe alocuri, cristale tip cupă, capabile să devină planuri de alunecare atunci când zăpada este supraîncărcată.
În Carpații Meridionali, ANM indică același nivel 3, însemnat, pentru masivele Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu la peste 1800 m. În Țarcu și Godeanu se regăsește un strat de zăpadă proaspătă, local de peste 10 cm, care, pe fondul încălzirii de la prânz, se poate umezi și îngreuna rapid. Acest tip de strat proaspăt, așezat peste zone mai vechi, poate reacționa brusc când este deranjat pe pante înclinate.
ANM notează existența plăcilor de vânt mai vechi, dar și a unor plăci mai recente pe versanții nordici, cu instabilitate menținută pe alocuri în primii 30 cm. În profunzime, apar din nou cruste și zone cu cristale tip cupă, iar combinația poate permite, izolat, avalanșe care să angreneze nu doar stratul de la suprafață, ci și straturi mai adânci. În plus, pe creste sunt formate cornișe, iar pe unele văi depozitele depășesc izolat 2 metri, un detaliu care amplifică potențialul unor rupturi mai serioase.
În Făgăraș și Bucegi, ANM subliniază că pe pantele înclinate, mai ales la suprasarcini, există risc de avalanșe de dimensiuni medii și izolat chiar mari. Asta înseamnă că o declanșare punctuală poate antrena stratul superficial și, pe alocuri, unele straturi din profunzime, inclusiv plăci de vânt formate în zonele înalte. Cornișele de pe creste rămân un semnal clasic de instabilitate: pot ceda la încălzire sau vibrații, declanșând rupturi pe pantele de sub ele.
În Carpații Orientali, ANM coboară nivelul la moderat (2) pentru masivele Rodnei și Călimani-Bistriței, dar păstrează avertismentul de fond: deși stratul s-a consolidat ușor, în primii 20–30 cm rămâne incomplet stabilizat, iar temperaturile diurne ușor pozitive între 1800 și 2100 m îl vor umezi și îngreuna. La creste persistă plăci mai vechi de vânt, cu grosimi variabile, iar depozite mai consistente se adună pe văile adăpostite.
Sub 1800 m, ANM descrie un scenariu cu alternanțe zi-noapte. În Bucegi, stratul e mai consistent între 1500 și 1800 m, mai ales pe versanții sud-estici, unde este deja parțial umezit. Ziua, încălzirea poate duce la o umezire treptată și la curgeri, iar noaptea, prin coborârea temperaturilor sub zero, se pot forma cruste de îngheț la suprafață. În acest context, avalanșele sunt așteptate mai ales mici și izolat medii, în special spre 1600–1800 m, cu risc crescut la supraîncărcări.
În Rodnei și Călimani-Bistriței, ANM menține un risc moderat (2) și sub 1800 m, acolo unde stratul este mai consistent peste 1500 m, iar pe văile umbrite există depozite însemnate. Și aici se repetă mecanismul: ziua zăpada se umezește, dimineața apar cruste temporare, iar pe unele văi apropiate de 1800 m, cu depozite mai mari, se pot produce curgeri sau avalanșe mici, rar medii, mai ales când stratul este încărcat suplimentar.
În zonele înalte din Făgăraș, Bucegi, Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, combinația dintre încălzirea diurnă, plăcile de vânt, cornișe și structura stratului (cu cruste și zone fragile în profunzime) menține un risc însemnat, cu potențial de avalanșe medii și izolat mari, mai ales pe pante înclinate și la suprasarcini. În Orientali, riscul rămâne moderat, dar instabilitatea superficială și plăcile de vânt din creastă cer aceeași prudență, pentru că declanșarea poate veni rapid atunci când stratul este deranjat.
This post was last modified on Feb 12, 2026, 11:57 PM 23:57