Fondul European pentru Competitivitate, Ministrul Economiei Explică Importanța sa pentru România

Ministrul Economiei, Irineu Dărău, a mers la Bruxelles, în perioada 25–26 februarie 2026, pentru reuniunea formală a Consiliului UE Competitivitate, într-un moment în care economia europeană caută soluții rapide pentru a rămâne relevantă în competiția globală. Ministrul Economiei a intrat în discuții despre Fondul european pentru competitivitate, reziliența industrială și consolidarea pieței unice, teme care, în limbaj simplu, se traduc prin bani, reguli și instrumente pentru firmele europene, inclusiv cele românești.

Ministrul Economiei a participat și la reuniunile din marja Consiliului, Friends of Industry și Alianța Industriilor Energo-Intensive, unde presiunea este și mai mare, industriile mari consumatoare de energie cer predictibilitate și costuri suportabile, iar statele încearcă să evite o pierdere de capacitate industrială în fața competitorilor din afara UE.

Ministrul Economiei și Fondul european pentru competitivitate

Ministrul Economiei a susținut un Fond european pentru competitivitate orientat spre excelență, dar cu distribuție geografică echitabilă. În viziunea prezentată, nu e suficient ca finanțarea să ajungă doar în câteva centre economice; reducerea decalajelor dintre state și regiuni devine parte din „rețeta” de reziliență.

Ministrul Economiei a insistat pe accesul IMM-urilor la tehnologii inovatoare și la lanțuri valorice strategice, acolo unde se fac, de fapt, profitul și influența economică. A împins și ideea punerii în comun a tehnologiilor și a creării de spații de testare pentru inovare, astfel încât companiile să poată valida rapid soluții și produse noi, fără blocaje birocratice sau costuri prohibitive.

Neutralitatea tehnologică

Ministrul Economiei a subliniat că România consideră esențială respectarea principiului neutralității tehnologice. În practică, asta înseamnă ca finanțările pentru decarbonizare să nu favorizeze o singură cale, ci să permită eligibilitatea tuturor tehnologiilor care contribuie la obiectivele climatice.

Ministrul Economiei a legat neutralitatea tehnologică de competitivitate, o industrie care poate alege soluția optimă, în funcție de cost și eficiență, se mișcă mai repede și exportă mai ușor. În același timp, un cadru flexibil ajută și IMM-urile să intre în joc, nu doar marile grupuri cu bugete masive.

Dependențele critice

Ministrul Economiei a dus în prim-plan problema dependențelor critice de țări terțe, considerate de România cele mai sensibile în zona materiilor prime și a tehnologiilor. Lista e clară, litiu, cobalt, grafit și pământuri rare, materiale care alimentează industriile bateriilor, energiei regenerabile și apărării.

Ministrul Economiei a indicat direcția de răspuns, accelerarea proiectelor europene de extracție, procesare și reciclare, cu mobilizarea coordonată a finanțărilor UE, BEI și BERD și cu un mecanism dedicat proiectelor strategice. Mesajul este că Europa nu își poate permite întârzieri, fiindcă lanțurile de aprovizionare devin, tot mai des, o chestiune de securitate economică.

Piața unică sub presiune

Ministrul Economiei a intrat și în dezbaterea privind Raportul anual 2026 despre piața unică și competitivitate. Concluzia transmisă, piața unică rămâne pilon al prosperității europene și instrument de reziliență, dar integrarea internă se mișcă lent, barierele persistă, iar investițiile în inovare sunt insuficiente.

Ministrul Economiei a susținut că răspunsul trebuie să fie coordonat, european și național, cu planuri de urgență pentru reziliența industrială ca etapă ulterioară planurilor dedicate industriilor siderurgică, auto și chimică. În ecuație intră și protecția consumatorilor prin Agenda 2030, semn că UE încearcă să îmbine competitivitatea cu încrederea publică.

Energia mai ieftină

Ministrul Economiei a punctat una dintre cele mai sensibile teme pentru industrie, reducerea prețurilor energiei. Mesajul a fost direct, Europa are nevoie de soluții comune, astfel încât companiile să fie încurajate, nu descurajate, iar competitivitatea să nu fie sufocată de costuri.

Ministrul Economiei a completat agenda de la Bruxelles cu întâlniri bilaterale cu omologi din state membre și discuții cu echipa României de la Reprezentanța Permanentă pe lângă UE, în logica unei diplomații economice proactive și viguroase.

Ministrul Economiei a plecat de la Bruxelles cu o linie de mesaj coerentă, competitivitatea europeană nu se repară prin sloganuri, ci prin fonduri bine construite, acces real pentru IMM-uri, neutralitate tehnologică, reducerea dependențelor critice și energie mai ieftină. Pentru România, această combinație poate însemna nu doar adaptare, ci o șansă de a urca în lanțurile valorice care decid viitorul economiei.