Ministrul Mediului a Publicat o Hotărâre de Guvern Nouă pentru Reducerea Pagubelor Provocate de Inundații

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pornește de la o miză simplă, dar grea, dacă România vrea să reducă pagubele provocate de inundații, are nevoie de o evidență modernă, completă și actualizată a apelor. În centrul mesajului se află o Hotărâre a Guvernului pentru reaprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea cheltuielilor de investiții pentru proiectul „Realizarea cadastrului apelor”, o investiție tratată ca infrastructură de siguranță publică, nu ca exercițiu birocratic.

Ministrul Mediului pune presiunea contextului pe primul plan: schimbările climatice, vizibile prin creșterea fenomenelor extreme asociate precipitațiilor – în special ploi de intensitate mare – se suprapun peste efectele activității umane, de la defrișări masive la urbanizare intensificată inclusiv în regiuni nefavorabile. Rezultatul, în logica ministerului, este o frecvență mai mare a inundațiilor și un impact puternic negativ atât asupra populației, cât și asupra mediului.

Harta apelor, adusă la zi

Proiectul „Realizarea cadastrului apelor” este prezentat drept un instrument-cheie pentru a ști, cu precizie, unde sunt corpurile de apă, cum se schimbă ele și ce vulnerabilități generează în teritoriu. Ministrul Mediului subliniază că deciziile publice devin mai solide când au în spate date coerente: de la planificarea investițiilor în lucrări de apărare până la reguli de dezvoltare urbană și măsuri de protecție a ecosistemelor.

În acest cadru, Hotărârea de Guvern vizează reaprobarea Notei de fundamentare tocmai pentru a susține continuitatea investiției și pentru a o alinia la condițiile financiare actuale. Mesajul este că nu mai este loc de improvizație: România are nevoie de o „hartă” administrativă și tehnică a apelor care să țină pasul cu realitatea climatică.

Inundații mai dese, pagube mari

Ministrul Mediului își sprijină argumentul pe date citate din rapoarte ale Băncii Mondiale. În Diagnosticul de țară din 2018, România este menționată ca una dintre țările cele mai predispuse la inundații din Europa, cu pagube semnificative, produse de evenimente care apar de mai multe ori pe deceniu. În același tablou, peste un milion de hectare sunt expuse inundațiilor, aproape un milion de români trăiesc în zone cu risc mare, iar peste 900 de comunități sunt situate în zone cu risc ridicat.

Miza economică este, de asemenea, explicită: inundațiile aduc, în medie, un prejudiciu de 140 de milioane de euro anual. Ministrul Mediului indică faptul că un management mai bun al resurselor de apă devine inevitabil, mai ales când rapoartele de diagnostic anticipează un impact major al schimbărilor climatice asupra resurselor de apă și a modului în care acestea sunt administrate.

PNRR: bani nerambursabili, țintă clară

Ministrul Mediului plasează proiectul în arhitectura PNRR, componenta C1 – „Managementul Apei”, investiția I6 – „Livrarea cadastrului apelor”. Inițial, sursa de finanțare aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1125/2024 era componenta de împrumut a PNRR, în limitele sumelor aprobate anual conform programelor de investiții publice.

Ulterior, potrivit Hotărârii Guvernului nr.1010/2025, sursa de finanțare a fost modificată din asistență financiară rambursabilă în asistență financiară nerambursabilă pentru investiția I6. În această formulă, alocarea este de 30.000.000 euro, iar ministerul are rolul de coordonator pentru implementare, cu responsabilități clare de livrare.

TVA 21%: costuri recalculate

Ministrul Mediului explică și de ce este necesară actualizarea Notei de fundamentare: schimbarea cotei TVA de la 19% la 21%, în baza Legii nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. În paralel, sunt invocate regulile finanțelor publice care impun ajustări și revalidări ale documentației bugetare pentru cheltuieli de investiții.

Astfel, Nota actualizată pentru restul de realizat la 01.08.2025 stabilește valoarea totală a proiectului la 180.724 mii lei: 180.119 mii lei cheltuieli de investiții și 605 mii lei cheltuieli cu bunuri și servicii. Semnalul, în esență, este că proiectul merge înainte, dar cu o contabilitate adaptată noilor condiții fiscale.

Un milion de hectare expuse

Ministrul Mediului conturează concluzia implicită: când aproape un milion de oameni trăiesc în zone cu risc major, iar sute de comunități sunt vulnerabile, datele despre ape devin o componentă de securitate națională în sens larg. Cadastrul apelor este prezentat ca infrastructură invizibilă, dar decisivă pentru prevenție, intervenție și reconstrucție inteligentă după evenimente extreme.

Prin reaprobarea Notei de fundamentare și recalibrarea financiară, Ministrul Mediului își leagă agenda de un obiectiv pragmatic: să transforme administrarea apelor dintr-o reacție la criză într-un sistem bazat pe evidențe și planificare. Într-o Românie descrisă ca fiind printre cele mai expuse la inundații din Europa, proiectul „Realizarea cadastrului apelor” capătă rolul unui „manual de teren” pentru stat: unde sunt riscurile, unde trebuie investit și cum pot fi protejate comunitățile înainte ca pagubele să devină inevitabile.