Ordonanța de Urgență a Ministrului Mediului cu Măsuri Vizând Fondul Forestier Național

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, aduce în prim-plan o ordonanță de urgență care vizează exceptarea de la anumite prevederi ale Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național, într-un moment în care autoritățile încearcă să accelereze modernizarea modului în care sunt supravegheate pădurile din România. Miza anunțată este una mult mai mare decât o simplă ajustare administrativă: construirea unui mecanism integrat de control, monitorizare și reacție, bazat pe tehnologie avansată și pe corelarea mai multor fluxuri de date.

Ministrul Mediului susține această intervenție printr-un proiect amplu implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin PNRR, descris drept un „sistem unitar”, construit pe trei direcții complementare și interdependente: monitorizarea prin imagini satelitare, monitorizarea prin camere video și monitorizarea fondului forestier utilizând senzori LiDAR. În esență, mesajul transmis este clar: dacă o componentă critică lipsește, întregul ansamblu riscă să își piardă eficiența.

LiDAR devine esențial

În centrul acestei construcții tehnologice se află Componenta III, dedicată monitorizării fondului forestier cu senzori LiDAR. Potrivit datelor prezentate, aceasta are un rol esențial în furnizarea unor informații geospațiale de înaltă rezoluție și acuratețe. Aceste date sunt necesare pentru „obținerea modelului digital al terenului” și al suprafeței pentru întreg teritoriul național, dar și pentru determinarea înălțimii arborilor, a consistenței pădurilor și a suprafețelor regenerate sau degradate.

Mai mult, sistemul este gândit pentru a ajuta la estimarea volumului lemnului pe picior și a fondului de producție, precum și pentru corelarea datelor cu SUMAL 2.0, eTerra și Inventarul Forestier Național. În această arhitectură, tehnologia nu este prezentată doar ca un instrument de observare, ci ca un element-cheie pentru prevenirea și combaterea tăierilor ilegale și pentru fundamentarea unui management forestier durabil.

Investiții deja realizate

Argumentul central al autorităților este că proiectul nu se află într-o fază teoretică, ci într-un stadiu în care au fost deja făcute achiziții semnificative. Sunt invocate scanerele LiDAR mobile și aeropurtate, achiziționate printr-un contract de peste 4,5 milioane de euro, dezvoltarea programului de analiză a norilor de puncte LiDAR, în valoare de aproape 3 milioane de euro, precum și infrastructura hardware și licențele implementate în parteneriat cu STS, cu o valoare de peste 18 milioane de euro.

La acestea se adaugă pregătirea procedurii pentru realizarea rețelei geodezice de sprijin, estimată la aproximativ 1 milion de euro. În acest context, achiziția unui aparat de zbor cu aripi fixe, pregătit pentru misiuni speciale de fotogrammetrie, este prezentată drept piesa necesară pentru optimizarea funcționalităților întregului sistem, inclusiv pe perioada de sustenabilitate a proiectului.

Combaterea tăierilor ilegale

Dincolo de cifre și infrastructură, ordonanța este justificată prin nevoia de consolidare a măsurilor de protecție a fondului forestier. Documentul insistă asupra evaluării modului de management al pădurilor și asupra imperativului de a combate tăierile ilegale. În acest sens, sistemul propus nu se limitează la supraveghere pasivă, ci urmărește să ofere un cadru de intervenție bazat pe date precise și actualizate.

Autoritățile arată și că această soluție este aplicată „în toate statele europene care implementează programe similare de monitorizare forestieră”, ceea ce sugerează o încercare de aliniere la standarde deja validate la nivel european. Mesajul este unul puternic: protejarea pădurilor nu mai poate fi făcută exclusiv prin metode clasice, ci prin integrarea tehnologiilor capabile să observe rapid schimbările din teren.

Hărți 3D pentru control

Lista activităților anunțate conturează dimensiunea practică a proiectului. Sunt vizate crearea unor hărți 3D foarte precise ale suprafeței terestre, realizarea de ortofotoplanuri, calcularea înălțimii arborilor, a diametrului coroanei și a densității acestora. În paralel, sistemul va putea contribui la calcularea volumului de masă lemnoasă și a capacității de stocare a carbonului, element important inclusiv pentru piața creditelor de carbon.

Totodată, modelele digitale vor permite identificarea grupelor de specii forestiere și monitorizarea biodiversității. Proiectul va sprijini inclusiv proiectarea drumurilor forestiere, a căilor de acces și a lucrărilor de ameliorare a torenților, dar și verificarea modului în care tăierile respectă prevederile amenajamentelor silvice. Nu în ultimul rând, analiza densității și structurii coronamentului poate ajuta la detectarea zonelor afectate de uscare masivă sau de atacuri de dăunători.

Management forestier mai precis

În ansamblu, demersul prezentat de autorități arată o schimbare de scară în felul în care statul vrea să privească pădurea: nu doar ca teritoriu de administrat, ci ca spațiu ce trebuie cartografiat, măsurat, verificat și protejat în timp real. Dacă toate componentele vor fi puse în funcțiune așa cum sunt proiectate, România ar putea intra într-o etapă în care deciziile privind fondul forestier să fie luate pe baza unor date mult mai exacte decât până acum.

Presiunea asupra pădurilor cere instrumente noi, iar investițiile deja făcute arată că direcția a fost aleasă. Rămâne ca această construcție tehnologică să fie dusă până la capăt, astfel încât promisiunea unui control mai strict, a unei protecții mai eficiente și a unui management forestier mai responsabil să se transforme în realitate.