ANM, Administația Națională de Meteorologie, trage un nou semnal de alarmă pentru zona montană a României, în intervalul 9 martie 2026, ora 20:00 – 11 martie 2026, ora 20:00, după ce analiza stratului de zăpadă indică un pericol important de avalanșă în mai multe masive. Cele mai sensibile regiuni sunt Munții Făgăraș, Bucegi, Țarcu-Godeanu, Parâng-Șureanu și Masivul Rodnei, unde riscul este evaluat la nivelul 3, însemnat, mai ales la altitudini de peste 1800 de metri.
ANM arată că principala problemă vine din structura fragilă a stratului superior de zăpadă, care rămâne incomplet stabilizat și cu rezistență redusă pe numeroși versanți. În același timp, insolația și temperaturile ușor peste normalul perioadei accelerează umezirea zăpezii, mai ales în zonele expuse, ceea ce crește probabilitatea unor curgeri și a declanșării unor avalanșe de dimensiuni medii, iar izolat chiar mari.
Cele mai mari motive de îngrijorare sunt semnalate în Carpații Meridionali și în anumite sectoare din Carpații Orientali. În Munții Făgăraș și Bucegi, la peste 1800 de metri, stratul superior de 40 până la 50 de centimetri este doar parțial consolidat. Pe versanții nordici, zăpada este umezită la suprafață, în timp ce pe versanții sudici umezeala a pătruns mai adânc, mai ales sub 2000 de metri.
Situația este complicată de prezența plăcilor vechi de vânt și a cornișelor formate în zona crestelor, unele de mari dimensiuni. Pe anumite văi, depozitele de zăpadă depășesc local doi metri, ceea ce poate amplifica efectele unei eventuale rupturi în strat.
În Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, tabloul este asemănător. La altitudini mari, zăpada are în continuare o rezistență scăzută pe anumiți versanți, iar încălzirea diurnă favorizează umezirea suplimentară și apariția unor curgeri izolate. În cazuri excepționale, pot fi angrenate chiar și straturi din profunzime, până la bază, în special pe versanții sudici.
Și în Masivul Rodnei, la peste 1800 de metri, persistă un strat superior vulnerabil, completat de cruste mai vechi de gheață și, izolat, de zone cu cristale care pot funcționa ca planuri de alunecare. În apropierea crestelor, plăcile vechi de vânt rămân un element de risc suplimentar, mai ales acolo unde turiștii sau schiorii pot suprasolicita stratul.
Evoluția vremii din ultimele trei zile explică parțial această configurație periculoasă. Vremea a fost în general frumoasă, cu valori termice ușor peste normalul perioadei, maxime pozitive sub 2000 de metri și minime predominant negative în întreaga arie montană. Acest contrast între nopțile reci și zilele mai calde a favorizat formarea unor cruste subțiri de îngheț dimineața, care cedează însă pe parcursul zilei.
Potrivit datelor transmise de ANM, exact această alternanță între îngheț și dezgheț slăbește stabilitatea stratului, în special sub 2100 de metri. În multe zone, zăpada continuă să se umezească, iar pe pantele înclinate acest proces poate deschide calea pentru avalanșe declanșate la suprasarcini.
Sub 1800 de metri, riscul scade în general la nivel moderat, însă nu dispare. În Făgăraș, Bucegi, Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, stratul rămâne consistent, depășind local 30-40 de centimetri chiar în jurul altitudinii de 1500 de metri. În aceste condiții, se pot produce curgeri pe pantele fără vegetație și avalanșe de dimensiuni medii, mai ales spre 1800 de metri.
Un element important subliniat de ANM este că avalanșele pornite de la peste 1800 de metri pot coborî către altitudini mai joase. Acest lucru face ca și zonele aflate sub pragul critic să fie expuse indirect, în special pe văile care pornesc din sectoarele înalte sau pe fețele unde s-au acumulat cantități mai mari de zăpadă.
În Călimani-Bistriței și Ceahlău, precum și în Carpații Occidentali, nivelul de risc este 2, moderat, dar contextul rămâne unul care impune atenție. Și aici există straturi incomplet stabilizate, plăci mai vechi de vânt, acumulări importante pe văile adăpostite și efecte clare ale insolației asupra zăpezii. Cu alte cuvinte, chiar dacă pericolul nu atinge nivelul însemnat, condițiile sunt suficiente pentru producerea unor avalanșe mici și izolat medii.
Datele despre stratul de zăpadă confirmă că în multe puncte montane se păstrează valori ridicate, de la 192 cm la Vârful Omu și 177 cm la Bâlea-Lac, până la 151 cm la Țarcu și 114 cm la Călimani. Chiar dacă în ultimele zile stratul a scăzut în medie cu 3-4 cm, iar la Bâlea-Lac cu până la 9 cm, grosimile rămân suficiente pentru a susține episoade periculoase în zonele vulnerabile.
În concluzie, buletinul nivometeorologic transmis de ANM conturează un interval delicat pentru întreaga arie montană, cu accent pe masivele unde riscul de avalanșă este însemnat. Stabilitatea redusă a stratului superior, încălzirea diurnă, plăcile de vânt și acumulările mari din văi transformă următoarele ore într-o perioadă în care prudența devine esențială pentru orice activitate desfășurată la altitudine.
This post was last modified on Mar 10, 2026, 2:10 PM 14:10