Ministrul Sănătății Confirmă Aprobarea Comisiei Europene pentru Transferul Fondurilor Dedicate Construcției a 9 Spitale Noi

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat o decizie cu impact major pentru infrastructura medicală din România, după ce Comisia Europeană a aprobat transferul fondurilor europene pentru nouă spitale noi, proiecte mutate din PNRR în Programul Sănătate 2021–2027. Mesajul transmis de Alexandru Rogobete conturează una dintre cele mai importante etape din ultimii ani pentru investițiile din sistemul public de sănătate.

Ministrul Sănătății a prezentat aprobarea ca pe un rezultat concret al unor luni de muncă tehnică și negocieri cu instituțiile europene, începută încă din luna august a anului trecut. Potrivit declarației sale, decizia înseamnă, înainte de toate, continuitate pentru șantierele deja deschise și o garanție că aceste unități medicale vor putea fi duse la capăt.

„Comisia Europeană a aprobat astăzi transferul fondurilor europene pentru 9 spitale noi din România, proiecte mutate din PNRR în Programul Sănătate 2021–2027”, a transmis Alexandru Rogobete. În aceeași intervenție, oficialul a rezumat efectul imediat al acestei hotărâri: „Asta înseamnă un lucru simplu: șantierele continuă și aceste spitale vor fi finalizate.”

Lista unităților medicale incluse în acest pachet de finanțare arată amploarea deciziei. Este vorba despre Spitalul Județean de Urgență Oradea, Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, Institutul Regional de Oncologie Timișoara, Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Județean de Urgență Argeș, Spitalul Județean de Urgență Vaslui, Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” Pitești și Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București.

Pentru aceste proiecte, suma anunțată este una considerabilă. Ministrul Sănătății a precizat că 522 de milioane de euro vor fi transferate către Programul Sănătate 2021–2027 pentru a asigura finalizarea investițiilor. Din perspectiva autorităților, acest pas nu doar că păstrează în viață proiectele, ci le oferă și cadrul financiar necesar pentru o continuare fără blocaje.

Alexandru Rogobete a subliniat că, în perioada imediat următoare, urmează semnarea noilor contracte de finanțare. „În perioada imediat următoare vom semna contractele noi de finanțare, iar lucrările pot continua într-un ritm accelerat”, a afirmat el, sugerând că faza administrativă intră acum într-un nou punct-cheie.

Mesajul oficial nu s-a limitat la cele nouă spitale transferate. Ministrul Sănătății a arătat că alte opt spitale rămase în PNRR sunt deja într-un stadiu avansat de implementare. Mai mult, unul dintre ele, Spitalul Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, este deja dat în folosință, ceea ce oferă autorităților un prim reper concret într-un program de investiții de o anvergură rar întâlnită.

În același tablou sunt incluse și cele trei centre pentru mari arși, aflate în pregătire pentru a fi date în folosință, dar și Spitalul Regional de Urgență Craiova, unde, potrivit declarației, lucrările avansează într-un ritm accelerat. Astfel, imaginea de ansamblu prezentată de Ministrul Sănătății este aceea a unui val de proiecte care nu mai există doar pe hârtie, ci se află în diferite stadii de execuție sau finalizare.

În total, România ajunge, potrivit datelor prezentate, la 21 de spitale noi începute în paralel în anul 2022. Alexandru Rogobete a descris această mobilizare drept „fără precedent în istoria postdecembristă a sistemului de sănătate”, punând accent pe dimensiunea istorică a investiției.

Ministrul Sănătății a explicat și de ce consideră că acest rezultat a fost posibil. „Pentru că a existat încredere, perseverență și responsabilitate”, a spus el. În același timp, oficialul a încercat să marcheze diferența dintre discursul politic și execuția efectivă a proiectelor: „Dincolo de comentarii și opinii sterile, dincolo de lozinci și promisiuni, de această dată în România se construiesc spitale noi.”

Alexandru Rogobete a vorbit și din perspectiva implicării sale directe în aceste proiecte, amintind că le cunoaște încă din perioada în care erau „doar planuri pe hârtie”, pe vremea când ocupa funcția de secretar de stat responsabil de infrastructură. Acum, spune el, acele planuri s-au transformat în „șantiere, clădiri și spitale reale care vor deservi pacienții români”.

În final, Ministrul Sănătății a admis că transformarea sistemului medical nu se produce peste noapte, dar a insistat că direcția este deja trasată. Mesajul său este unul care combină realismul cu promisiunea continuității: mai multe spitale noi, mai multă siguranță pentru pacienți și mai mult respect pentru munca personalului medical. Într-un domeniu marcat ani la rând de întârzieri, neîncredere și proiecte blocate, anunțul de astăzi încearcă să transmită că, de această dată, construcția merge înainte.