Buletinul Meteorologic Oficial ANM cu Prognoza de Ultim Moment Vizând România pe 12 Martie 2026

ANM, Administrația Națională de Meteorologie, atrage atenția, prin cel mai nou buletin nivometeorologic valabil în intervalul 12 martie 2026, ora 20 – 13 martie 2026, ora 20, că în mai multe masive montane din România riscul de avalanșă rămâne ridicat, mai ales la altitudini de peste 1800 de metri. Situația este una care cere prudență sporită din partea turiștilor, schiorilor și a tuturor celor care ajung în zona alpină, în condițiile în care stratul de zăpadă continuă să fie afectat de temperaturi ușor peste normal și de insolație.

ANM indică un risc însemnat, de gradul 3, în Munții Făgăraș și Bucegi, în Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, dar și în Masivul Rodnei. În aceste regiuni, combinația dintre cruste de zăpadă înghețată, plăci vechi de vânt, cornișe și un strat superficial incomplet stabilizat menține un tablou periculos, în special pe pantele înclinate și pe versanții unde zăpada a fost deja umezită.

În Munții Făgăraș și Bucegi, la peste 1800 de metri, se remarcă prezența unor cruste portante, mai ales pe versanții umbriți, dar și a unui strat superior de 40 până la 50 de centimetri care rămâne insuficient consolidat. Pe versanții nordici, zăpada este umezită la suprafață, iar pe cei sudici, mai ales sub 2000 de metri, umezeala pătrunde și în profunzime. În apropierea crestelor persistă plăci vechi de vânt, iar pe unele văi depozitele depășesc local doi metri. Toate aceste elemente susțin un risc însemnat de avalanșă, inclusiv de dimensiuni medii și izolat mari.

Același grad de pericol este semnalat și în Carpații Meridionali, în masivele Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu. Aici, stratul superior de 30 până la 50 de centimetri are încă rezistență scăzută pe anumite expoziții, iar umezirea suplimentară produsă în cursul zilei poate favoriza curgeri și desprinderi de zăpadă. În zonele înalte, plăcile de vânt și cornișele mari completează un decor care poate deveni instabil la orice suprasarcină.

Buletinul arată limpede că insolația și temperaturile diurne apropiate de 0 grade la altitudini de 2100-2200 de metri joacă un rol esențial în evoluția stratului nival. Sub acțiunea acestor factori, zăpada continuă să se umezească, iar crusta formată în timpul nopții și dimineții cedează în cursul zilei, mai ales sub 2200 de metri.

În Masivul Rodnei, această evoluție menține riscul însemnat la altitudini mari. Deși există cruste înghețate și în profunzime apar straturi mai vechi de gheață, local se regăsesc și zone cu rezistență relativ scăzută sau chiar structuri care pot funcționa ca planuri de alunecare. Pe versanții însoriți, curgerile izolate devin mai probabile, iar în zona crestelor plăcile de vânt pot fi ușor angrenate de o suprasarcină.

Unul dintre cele mai importante semnale din analiza meteorologilor este legat de prezența cornișelor și a plăcilor vechi de vânt. În Făgăraș, Bucegi și în unele zone din Carpații Meridionali, acestea au grosimi importante și sunt dispuse pe versanți cu orientări diferite. Acest detaliu complică evaluarea riscului în teren, deoarece instabilitatea nu este limitată la o singură expunere.

Pe văi, depozitele mari de zăpadă cresc suplimentar potențialul unor avalanșe care să coboare spre altitudini mai joase. Chiar dacă sub 1800 de metri riscul este, în multe zone, moderat, există posibilitatea ca avalanșe pornite din etajul superior să ajungă pe pantele și culoarele care pornesc din regiunile cele mai încărcate.

ANM subliniază că riscul este accentuat de suprasarcini, adică de trecerea turiștilor sau schiorilor peste porțiuni deja vulnerabile. În special în intervalul 1800-2200 de metri, pe pantele înclinate, pot apărea curgeri izolate sau avalanșe de dimensiuni medii, iar în cazuri rare chiar mai mari.

În Călimani-Bistriței și Ceahlău, riscul este moderat, de gradul 2, dar nu trebuie subestimat. Stratul superior rămâne parțial instabil, iar pe anumite pante nordice coeziunea dintre zăpada nouă și cea veche este redusă. În Carpații Occidentali, deși grosimea medie a stratului este mai mică, există încă suficiente acumulări pentru declanșarea unor curgeri sau avalanșe mici și izolat medii, mai ales în apropierea crestelor și pe văile adăpostite.

Evoluția vremii din ultimele două zile confirmă acest context. Vremea a fost în general frumoasă, cu cer mai mult senin, dar și cu vânt moderat până la puternic în Carpații Meridionali, unde rafalele au atins local 70-80 km/h, iar pe creste chiar 100 km/h. Acest vânt a transportat zăpada și a contribuit la formarea sau menținerea plăcilor în zonele înalte.

În același timp, valorile stratului de zăpadă rămân considerabile în multe puncte de observație. În Carpații Meridionali s-au măsurat 187 cm la Vârful Omu și 171 cm la Bâlea-Lac, în timp ce în Carpații Orientali s-au înregistrat 110 cm la Călimani. Chiar și în Carpații Occidentali, la Semenic, stratul a ajuns la 69 cm. Aceste valori arată că, deși în unele locuri zăpada a scăzut ușor, rezerva nivală este încă suficient de mare pentru a produce fenomene periculoase.

Tabloul prezentat de ANM pentru următoarele două zile este unul care impune atenție maximă în zona montană. Riscul de avalanșă rămâne însemnat în cele mai expuse masive și moderat în restul regiunilor analizate, iar combinația dintre zăpadă umezită, plăci de vânt, cornișe și depozite consistente transformă traseele alpine într-un spațiu unde orice decizie greșită poate avea consecințe serioase.