ANM, Administratia Nationala de Metorologie, semnalează, pentru intervalul 16 martie 2026, ora 20 – 18 martie 2026, ora 20, un risc moderat de avalanșe în mai multe masive importante din România, în special în zonele înalte din Munții Făgăraș, Bucegi, Țarcu-Godeanu, Parâng-Șureanu, Rodnei și Călimani-Bistriței. Imaginea generală conturată de buletinul nivometeorologic arată un strat de zăpadă care se stabilizează treptat, dar care păstrează încă suficiente vulnerabilități pentru a produce avalanșe de dimensiuni mici și medii.
ANM arată că, la altitudini de peste 1800 de metri, pe majoritatea pantelor s-au format cruste portante de zăpadă înghețată, mai consistente în special pe versanții umbriți și în apropierea crestelor. În profunzime, rezistența stratului este în creștere, însă există încă porțiuni restrânse în care zăpada are o stabilitate medie, iar acest detaliu menține pericolul prezent, mai ales în contextul supraîncărcării provocate de turiști sau schiori.
În Munții Făgăraș și Bucegi, situația rămâne atent monitorizată, mai ales la peste 1800 de metri, unde pe anumite văi depozitele de zăpadă depășesc local doi metri, iar în zona crestelor s-au format cornișe. Pe versanții sudici și însoriți pot apărea curgeri izolate în jurul altitudinii de 1800 de metri, în timp ce avalanșele de dimensiuni medii rămân posibile pe fondul stratului incomplet stabilizat din partea superioară.
Un tablou asemănător este descris și pentru masivele Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, unde la altitudine zăpada înghețată de la suprafață ascunde încă sectoare vulnerabile. În aceste zone, riscul este considerat moderat, cu posibilitatea producerii unor avalanșe care să angreneze atât straturile superioare, cât și, în cazuri izolate, unele straturi din profunzime, dacă presiunea exercitată asupra stratului de zăpadă va fi mare.
În Carpații Orientali, masivele Rodnei și Călimani-Bistriței rămân, de asemenea, sub incidența unui risc moderat. La peste 1800 de metri, zăpada prezintă la suprafață cruste portante, în timp ce în adâncime stabilitatea se îmbunătățește. Totuși, existența unor depozite consistente pe văile adăpostite, local de unu până la doi metri, menține condițiile pentru curgeri izolate și pentru avalanșe mici sau medii pe pantele suficient de înclinate.
Pe lângă grosimea semnificativă a stratului de zăpadă din anumite sectoare, un factor de risc îl reprezintă și cornișele formate în apropierea crestelor. Aceste acumulări pot deveni periculoase în condiții de supraîncărcare sau de încălzire la suprafață, chiar dacă per ansamblu stratul pare mai stabil decât în perioadele anterioare.
Sub 1800 de metri, situația este mai puțin severă, dar nu lipsită de pericole. În majoritatea masivelor analizate de ANM, temperaturile diurne pozitive vor continua să umezească stratul de zăpadă, mai ales în orele amiezii. Acest proces favorizează apariția curgerilor izolate pe pante lipsite de vegetație și poate duce, local, la avalanșe de mici dimensiuni.
În Ceahlău și în Carpații Occidentali, riscul este redus, însă buletinul arată clar că nici aceste zone nu trebuie tratate cu superficialitate. În Ceahlău persistă condiții pentru avalanșe mici, în special pe unele văi apropiate de 1800 de metri, acolo unde există depozite mai consistente. În Carpații Occidentali, deși grosimea medie a stratului este mai mică, între 15 și 25 de centimetri, supraîncărcările și acumulările locale pot genera curgeri sau avalanșe de mici dimensiuni.
Datele incluse de ANM arată că în ultimele trei zile vremea a fost în general frumoasă, cu temperaturi în ușoară scădere și cer variabil. Vântul a suflat slab și moderat, dar în zonele montane înalte au fost semnalate intensificări de 40-60 km/h, iar pe creste rafalele au depășit trecător 70 km/h. Aceste condiții au contribuit la modelarea stratului de zăpadă și la menținerea unor zone sensibile, mai ales în apropierea culmilor înalte.
În același timp, stratul de zăpadă a scăzut în întreaga arie montană, cu valori notabile la Țarcu și la Vârful Omu. Cu toate acestea, grosimile rămân semnificative în multe puncte de observație, inclusiv 172 cm la Vârful Omu, 166 cm la Bâlea-Lac și 136 cm la Țarcu, ceea ce confirmă că iarna persistă la altitudine și că pericolul nu a dispărut.
Pentru următoarele două zile, ANM estimează o răcire ușoară a vremii, cer variabil spre temporar noros, precipitații mixte slabe pe arii restrânse și ninsori trecătoare în zonele înalte. Vântul va continua să sufle moderat, cu intensificări de 40-60 km/h, iar pe creste rafalele pot atinge 60-70 km/h și izolat 80 km/h. Chiar dacă stratul de zăpadă nu va suferi variații importante, contextul rămâne suficient de sensibil pentru a impune o atenție sporită.
Muntele nu intră într-o perioadă de pericol extrem, dar păstrează destule capcane încât orice deplasare la altitudine să necesite prudență, evaluare atentă a traseului și respectarea avertizărilor nivometeorologice. În zonele unde ANM indică risc moderat, o simplă supraîncărcare a stratului poate face diferența dintre o tură reușită și un incident grav.
This post was last modified on Mar 17, 2026, 9:20 AM 09:20