
ANM, Administratia Nationala de Meteorologie, anunta prin cel mai nou buletin nivometeorologic ca, in intervalul 18 martie 2026, ora 20 – 20 martie 2026, ora 20, riscul de avalansa ramane moderat in mai multe dintre cele mai frecventate masive montane din Romania. Zonele vizate cu gradul 2 sunt Muntii Fagaras si Bucegi, dar si grupele Tarcu-Godeanu, Parang-Sureanu, precum si masivele Rodnei si Calimani-Bistritei din Carpatii Orientali.
ANM arata ca, la altitudini de peste 1800 de metri, pe majoritatea pantelor se mentin cruste portante de zapada inghetata la suprafata, in timp ce in profunzime zapada capata treptat o rezistenta mai buna. Totusi, in anumite areale restranse, stratul superior ramane incomplet stabilizat, iar in prezenta unei supraincarcari mari poate ceda, favorizand declansarea unor avalanse de mici sau medii dimensiuni.
In Fagaras si Bucegi, tabloul ramane unul care impune prudenta, mai ales in zona crestelor si pe vaile unde zapada s-a acumulat consistent. ANM semnaleaza cornise formate in zonele inalte si depozite care depasesc local doi metri, elemente care cresc sensibilitatea terenului la trecerea turistilor sau a schiorilor.
Pe aceste pante, avalansele pot antrena nu doar stratul incomplet stabilizat de la suprafata, ci si placi mai vechi de vant din apropierea crestelor. In cazuri izolate, supraincarcarile mari pot afecta chiar si straturi din profunzime, ceea ce transforma traseele alpine intr-un spatiu unde orice decizie trebuie cantarita cu mare atentie.
In Carpatii Meridionali, situatia este asemanatoare in masivele Tarcu-Godeanu si Parang-Sureanu. La altitudini mari, se regasesc cruste inghetate pe majoritatea pantelor, mai ales pe versantii nordici sau umbriti, iar in zona crestelor se pastreaza cornisele. ANM subliniaza ca, desi rezistenta zapezii este in crestere, unele suprafete raman vulnerabile la supraincarcari.
In Carpatii Orientali, masivele Rodnei si Calimani-Bistritei raman si ele sub incidenta riscului moderat. Aici, in plus, prognoza mentioneaza precipitatii slabe, trecator ninsori, care pot adauga local cativa centimetri de zapada proaspata. Chiar daca stratul general se consolideaza, aceasta zapada nou depusa poate influenta stabilitatea pe pantele inclinate, mai ales acolo unde exista deja depozite de unu pana la doi metri pe vaile adapostite.
Sub pragul de 1800 de metri, evaluarea este in general mai putin severa, dar nu lipsita de riscuri. ANM mentioneaza risc redus, de gradul 1, in toate grupele montane analizate la altitudini mai joase, unde zapada este mai umeda si afectata de temperaturile diurne pozitive, mai ales sub 1600 de metri.
Acest proces duce la o usoara diminuare si umezire suplimentara a stratului, favorizand curgeri izolate sau avalanse de mici dimensiuni pe vai si pante lipsite de vegetatie ori insuficient consolidate. Chiar daca vorbim despre un risc redus, el nu este inexistent, iar supraincarcarile mari pot deveni factorul declansator al unor incidente locale.
Ceahlaul si Carpatii Occidentali raman zonele cu cel mai mic nivel de pericol din buletin, ambele incadrate la risc 1. Chiar si aici, ANM avertizeaza asupra unor conditii favorabile pentru avalanse mici, in special pe vai cu depozite mai consistente sau pe versanti insoriti unde insolatia si temperaturile pozitive duc la tasarea si umezirea stratului.
Datele din statiile meteorologice confirma ca zapada ramane consistenta la altitudini mari. In Carpatii Meridionali se inregistrau 169 cm la Varful Omu si 165 cm la Balea-Lac, in timp ce in Carpatii Orientali stratul ajungea la 106 cm la Calimani. In Occidentali, Semenic avea 55 cm, semn ca iarna pastreaza inca o prezenta importanta pe crestele montane.
Prognoza pentru urmatoarele doua zile indica o usoara racire a vremii, cer temporar noros, precipitatii mixte slabe si intensificari ale vantului, cu rafale de pana la 60-70 km/h in zonele inalte, mai ales in Carpatii Orientali. Chiar daca stratul de zapada nu va suferi modificari importante, combinatia dintre vant, cornise, zapada inghetata si zonele incomplet stabilizate mentine un context in care prudenta ramane esentiala. Concluzia acestui buletin este clara: muntii nu ies din zona de risc, iar traseele alpine cer atentie sporita, evaluare atenta a terenului si evitarea supraincarcarii pantelor sensibile.
This post was last modified on Mar 19, 2026, 12:49 PM 12:49
