Inteligența Artificială este Tot mai Nocivă pentru Creierul Uman, Iată cum ne Afectează

Inteligența artificială este prezentată tot mai des ca soluția rapidă pentru scris, codare sau generare de idei, însă un nou studiu realizat de cercetători din SUA și Marea Britanie arată și partea mai puțin confortabilă a acestei realități. Concluzia de bază este simplă și îngrijorătoare: tehnologia poate ajuta pe moment, dar poate veni la pachet cu un cost cognitiv mare.

Lucrarea, intitulată „Asistența IA reduce persistența și dăunează performanței independente”, susține că folosirea inteligenței artificiale îmbunătățește performanța imediată, dar afectează capacitatea oamenilor de a continua singuri atunci când instrumentul nu mai este disponibil. Mai exact, cercetătorii spun că doar zece minute de utilizare a IA au fost suficiente pentru ca unii participanți să devină dependenți de acest sprijin, iar apoi să obțină rezultate mai slabe și să resimtă epuizare după eliminarea accesului.

Studiul s-a concentrat pe persoane care folosesc IA pentru activități cognitive intensive în raționament. Aici intră exact zonele în care tot mai mulți oameni folosesc aceste instrumente zi de zi: scriere, programare și brainstorming. Așadar, concluziile nu sunt deloc greu de conectat cu viața reală, inclusiv pentru elevi, studenți, angajați sau freelanceri din România.

Într-un prim experiment, 350 de americani au fost puși să rezolve ecuații bazate pe fracții. Jumătate dintre participanți au primit acces la un chatbot specializat construit pe GPT-5 al OpenAI, în timp ce ceilalți au lucrat fără ajutor. La jumătatea testului, accesul grupului care folosea IA a fost întrerupt. Rezultatul a fost clar: răspunsurile corecte au scăzut brusc, iar mulți dintre participanți pur și simplu au renunțat.

Același tipar a reapărut și într-un experiment mai amplu, cu 670 de persoane. Mai târziu, oamenii de știință au repetat testarea și pe întrebări de înțelegere a textului, nu doar pe matematică. Rezultatele au rămas, în esență, aceleași. Ideea centrală este că problema nu ține doar de răspunsuri greșite, ci și de scăderea perseverenței atunci când IA nu mai este acolo.

Unul dintre autorii studiului, Rachit Dubey, a avertizat că introducerea rapidă a IA în educație ar putea duce la formarea unei generații de cursanți care nu vor mai ști de ce sunt capabili fără asistență externă. Iar asta, spun cercetătorii, poate dilua inovația și creativitatea umană. Studiul compară acest proces cu efectul „broaștei clocotite”, sugerând că utilizarea susținută a IA erodează treptat motivația și persistența necesare învățării pe termen lung.

Totuși, există și două nuanțe importante. În primul rând, lucrarea nu a fost încă evaluată de colegi. În al doilea rând, cercetătorii au observat și un punct pozitiv: cei care au folosit IA pentru indicii și clarificări s-au descurcat mai bine după eliminarea chatbot-ului decât cei care au cerut direct răspunsuri complete.

Mesajul acestui studiu este unul puternic și relevant: inteligența artificială poate fi utilă, dar modul în care este folosită face toată diferența. Când devine o unealtă pentru orientare și clarificare, efectele par mai ușor de controlat. Când devine o scurtătură pentru răspunsuri, riscul este ca oamenii să gândească mai puțin, să obosească mai repede și să renunțe mai ușor. Pentru România, unde IA intră rapid în educație și în munca de zi cu zi, acesta este un semnal care nu ar trebui ignorat.