Buletinul Meteorologic Publicat de ANM cu Prognoza Stării Vremii în România pe 17 Aprilie 2026

ANM, Administrația Națională de Meteorologie, atrage atenția că următoarele zile aduc o combinație periculoasă în zona montană din România: temperaturi în creștere, zăpadă umezită și un risc de avalanșă care rămâne serios în mai multe masive. Pentru intervalul 15 aprilie 2026, ora 21, până în 17 aprilie 2026, ora 21, tabloul descris de meteorologi arată clar că vremea mai caldă nu înseamnă automat condiții mai sigure pentru cei care urcă pe munte.

ANM arată că cea mai sensibilă situație se găsește în Carpații Meridionali, în Munții Făgăraș și Bucegi, unde la peste 1800 de metri este în vigoare risc însemnat de avalanșă, nivel 3. Acolo, stratul superior de zăpadă este fragil, depus peste un strat mai vechi și mai dur, iar încălzirea continuă din timpul zilei și al nopții poate favoriza alunecarea acestuia. În plus, pe creste există plăci de vânt, cornișe mari și acumulări consistente de zăpadă pe văi, ceea ce face ca orice deplasare să devină mult mai riscantă.

Vremea s-a încălzit în toată aria montană, devenind mai caldă decât normalul perioadei. Cerul a fost variabil, au existat înnorări temporare și ploi slabe izolate, iar vântul a avut intensificări pe crestele Carpaților Meridionali, unde rafalele au trecut trecător de 70 km/h. În acest context, stratul de zăpadă a scăzut în medie cu 8 până la 15 centimetri, iar în unele masive sud-vestice reducerea a fost și mai accentuată.

Această încălzire este esențială pentru modul în care trebuie citit buletinul emis de ANM. Când zăpada se umezește și începe să piardă din coeziune, stabilitatea versanților scade. Chiar dacă la prima vedere muntele poate părea mai accesibil în zilele mai blânde, realitatea descrisă de meteorologi este exact inversă în anumite zone.

În Făgăraș și Bucegi, la altitudini de peste 1800 de metri, ANM avertizează că se pot produce avalanșe de dimensiuni medii și izolat mai mari. Pericolul vine din faptul că straturile superioare, înmuiate de temperaturile pozitive, pot aluneca peste structurile mai vechi, înghețate și mai dure. Riscul este amplificat atunci când apare o supraîncărcare, inclusiv prin trecerea turiștilor sau a schiorilor.

Pentru români, acesta este unul dintre cele mai importante semnale ale buletinului. Făgărașul și Bucegii sunt printre cele mai frecventate zone montane, iar apropierea weekendului sau a unor zile bune de drumeție poate încuraja ieșirile în altitudine. Tocmai de aceea, avertizarea nu trebuie tratată superficial.

În celelalte masive analizate, pericolul rămâne prezent, chiar dacă este evaluat la un nivel mai scăzut. În Rodnei, Călimani-Bistriței, Țarcu-Godeanu, Parâng-Șureanu și în Ceahlău, ANM indică risc moderat, nivel 2, mai ales la altitudini mari. Stratul superior este deja umezit, iar temperaturile pozitive anunțate inclusiv pe timpul nopții vor continua să afecteze stabilitatea zăpezii.

Pe creste se păstrează plăci de vânt și cornișe, iar pe văi există depozite importante de zăpadă. Aceste detalii contează foarte mult, pentru că nu vorbim doar despre o topire lentă și fără consecințe, ci despre condiții care pot produce curgeri și avalanșe de topire, în special pe pantele înclinate.

Sub 1800 de metri, riscul este mai mic în cele mai multe zone, dar nu lipsește. ANM explică faptul că stratul de zăpadă este redus și puternic umezit, iar ploile și temperaturile ridicate îl pot slăbi suplimentar. Asta înseamnă că și la altitudini mai joase pot apărea curgeri sau avalanșe mici, mai ales pe văi și pe pantele unde s-au păstrat depozite mai vechi de zăpadă.

Inclusiv în Carpații Occidentali, unde riscul este redus, nivel 1, meteorologii spun că încălzirea vremii poate favoriza apariția unor avalanșe mici de topire în zonele mai înalte și înclinate. Cu alte cuvinte, pericolul diferă ca intensitate, dar nu dispare complet.

Unul dintre cele mai importante mesaje transmise de ANM este legat de supraîncărcarea stratului de zăpadă. Acolo unde acesta este deja slăbit, simpla prezență a turiștilor sau a schiorilor poate contribui la declanșarea unei avalanșe. Este un avertisment care trebuie înțeles foarte clar de cei care plănuiesc trasee alpine, ture pe schiuri sau deplasări în zone expuse.

De aceea, aceste avertizări trebuie respectate. Ele nu descriu doar starea vremii, ci și modul în care terenul reacționează la încălzire, vânt și umezeală. Pentru români, impactul este direct: mai multă prudență în alegerea traseelor, evitarea zonelor de creastă sau a pantelor abrupte și atenție sporită în masivele unde riscul rămâne moderat sau însemnat.

Buletinul emis de ANM arată limpede că muntele traversează un episod delicat, în care încălzirea vremii crește instabilitatea stratului de zăpadă. În Făgăraș și Bucegi, pericolul este deosebit de serios la altitudini mari, iar în alte masive din Carpați riscul rămâne suficient de ridicat încât să impună maximă precauție. Pentru oricine vrea să urce în aceste zile, respectarea avertizărilor nu este o recomandare opțională, ci o măsură reală de siguranță.