Prioritățile Anunțate de Ministrul Sănătății pentru Sistemul Medical din România după Moțiunea de Cenzură

Ministrul Sănătății, Cseke Attila, pune presiune pe una dintre cele mai sensibile probleme ale României, felul în care sunt cheltuiți banii pentru spitale, cabinete, digitalizare și tratamente moderne. Cseke Attila, aflat la conducerea interimară a ministerului, vorbește despre o direcție clară: absorbție mai mare a fondurilor europene, plăți mai rapide și mai multă transparență în investițiile din sănătate.

Ministrul Sănătății transmite că obiectivul este ca sistemul medical să devină „mai eficient”, „mai bine organizat” și mai aproape de nevoile pacienților. Pentru români, asta contează enorm, deoarece fiecare întârziere în investiții poate însemna saloane vechi, aparatură insuficientă, spitale aglomerate și tratamente amânate.

Ministrul Sănătății vrea creșterea absorbției fondurilor din PNRR până la utilizarea integrală a banilor disponibili. În cifre, programul pentru sănătate și digitalizare are un buget total de 7,23 miliarde de lei, iar până acum au fost făcute plăți de 4,75 miliarde de lei.

Gradul de absorbție este de aproximativ 66%, iar în derulare sunt 1.842 de contracte. Asta arată că există deja un volum uriaș de proiecte, dar și o miză majoră: banii trebuie transformați rapid în lucrări reale, echipamente funcționale și servicii medicale mai bune.

Ministrul Sănătății propune transparentizarea cheltuielilor publice prin publicarea săptămânală a plăților efectuate. Este o măsură importantă pentru că românii pot vedea mai clar unde se duc banii, cine primește fonduri și cât de repede avansează proiectele.

În paralel, Cseke Attila cere accelerarea plăților restante către furnizori și constructori, estimate la aproximativ 500 de milioane de lei. Pentru spitale, aceste întârzieri pot bloca șantiere, pot încetini dotările și pot amâna modernizări de care pacienții au nevoie acum, nu peste ani.

Ministrul Sănătății indică investiții care vizează spitale noi, cabinete de medicină de familie renovate, secții ATI modernizate, ambulatorii extinse și dotări pentru nou-născuți. În plus, digitalizarea spitalelor și dezvoltarea platformei PIAS a CNAS sunt prezentate ca părți esențiale ale schimbării.

Mai multe proiecte sunt în stadii avansate. Spitalul Clinic de Urgență „Agrippa Ionescu” are un stadiu fizic de 75%, extinderea Spitalului Județean Bistrița-Năsăud a ajuns la 92%, iar noua clinică de neurochirurgie din Cluj este la 96%. La Craiova, pavilionul de politraumă este la 98,5%, iar la Sibiu la 83%.

Ministrul Sănătății vorbește și despre reforme care pot schimba felul în care este evaluată munca din sistem. Una dintre propuneri este introducerea unui sistem bazat pe performanță, cu diferențiere salarială de 30%-40% pentru medici, în funcție de rezultate și complexitatea activității.

Este o idee cu impact puternic, deoarece poate stimula responsabilitatea, calitatea actului medical și implicarea în cazurile dificile. Pentru pacienți, o asemenea schimbare ar trebui să însemne servicii mai bune, mai multă atenție și un sistem mai orientat către rezultate.

Ministrul Sănătății anunță și ajustări în PNRR, inclusiv adaptarea unor ținte pentru evitarea penalizărilor, creșterea numărului de centre comunitare integrate de la 54 la 79 și eliminarea unor investiții blocate în achiziții contestate.

România are bani, proiecte și nevoi uriașe în sănătate. Diferența o va face ritmul de implementare. Dacă aceste măsuri sunt aplicate corect, românii pot vedea spitale mai moderne, servicii mai rapide și un sistem medical mai puțin blocat în promisiuni.