Amplul Program de ULTIMĂ ORĂ pe care Ministrul Educației îl Anunță ca Inițiat în România Acum

Ministrul Educației confirmă inițierea unui amplu program de ultimă oră în sistemul de învățământ din România, ce impact și efecte va avea în țară.

Amplul Program ULTIMĂ ORĂ Ministrul Educației Anunță Inițiat România Acum

Ministrul Educației, Daniel David, confirmă inițierea unui amplu program de formare a cadrelor didactice în pedagogie digitală, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Contractele de finanțare pentru această inițiativă au fost semnate în octombrie 2024, iar cursurile propriu-zise au început în noiembrie 2024.

Ministrul Educației afirmă că obiectivul ministerului este ca, până la finalul perioadei de implementare, un număr de 100.000 de profesori – aproape jumătate din totalul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar – să dobândească competențe digitale solide și să fie capabili să integreze eficient tehnologiile moderne în procesul educațional.

Prin intermediul programului, profesorii vor parcurge module variate menite să le îmbogățească portofoliul de resurse și metode pedagogice. Exemplele citate de ministrul Daniel David includ tehnici de implicare activă a elevilor în activitatea de învățare, utilizarea tehnologiilor didactice în evaluare și dezvoltarea de resurse educaționale deschise (RED), pe care cadrele didactice să le creeze și să le adapteze la nevoile fiecărui elev.

Ministrul Educației aduce în atenție faptul că astfel, se urmărește nu doar familiarizarea cu instrumentele digitale, ci și înțelegerea modului în care acestea pot transforma experiența educațională, stimulând creativitatea și autonomia școlarilor.

În paralel cu acest demers, ministrul Educației a semnat ordinul de ministru pentru înființarea Programului Național de pilotare sistemică a planurilor-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional. Prin acest act normativ, se introduce posibilitatea testării a două variante de planuri-cadru, pentru a identifica modelul optim înainte de implementarea la scară națională.

Ministrul Educației pune în vederea tuturor oamenilor că varianta standard a fost aprobată în urma unei ample consultări publice, desfășurate între 31 ianuarie și 6 martie 2025, perioadă în care ministerul a colectat și integrat observațiile elevilor, profesorilor și specialiștilor.

Daniel David explică și că noua variantă a planului-cadru se diferențiază de versiunea aflată în prezent în vigoare și de cea supusă consultării, prin câteva elemente esențiale. În primul rând, se pune un accent mai pronunțat pe profilarea și specializarea elevilor, oferind școlilor instrumentele necesare pentru a dezvolta trasee educaționale adaptate intereselor și aptitudinilor fiecărui tânăr.

În al doilea rând, este introdus un modul dedicat culturii naționale, care reintroduce la nivel liceal studiul aprofundat al gramaticii limbii române, al istoriei românilor și al geografiei țării.

Ministrul Educației a stabilit că un alt obiectiv al noii viziuni este asigurarea unui echilibru între discipline, astfel încât să fie cultivate cele opt competențe-cheie prevăzute de standardele europene: comunicare în limba maternă și limbă străină, competențe matematice și științifice, competențe digitale, gândire critică, învățare continuă, abilități sociale și civice și spirit antreprenorial.

Totodată, programul regândește oferta educațională a școlii, care trebuie să includă disciplinelor relevante și să permită unităților de învățământ să personalizeze curriculumul printr-un pachet flexibil de ore opționale.

Daniel David a subliniat că descentralizarea deciziilor la nivelul școlii și al elevului nu echivalează cu eliminarea orelor de curs, ci deschide posibilitatea suplimentării acestora prin opțiuni adaptate intereselor elevilor și prin proiecte educaționale de calitate. Astfel, colegii care doresc să aloce mai multe ore disciplinelor lor pot utiliza fondul de curriculum flexibil, convingând elevii și conducerea școlii de relevanța suplimentară a acestor ore.

Pentru cei care își doresc o adaptare și mai detaliată a planurilor-cadru, ordinul privind pilotarea sistemică le oferă varianta personalizării la nivel de unitate școlară, pe care ministrul îi încurajează să o exploateze. Această flexibilitate sporită își propune să răspundă nevoilor diverse ale comunităților educaționale din România, într-o perioadă în care adaptabilitatea și competențele digitale devin tot mai esențiale pentru succesul elevilor.