Ilie Bolojan a adoptat, în fața Parlamentului, un pachet de măsuri fiscale prin care impozitarea industriei jocurilor de noroc urcă la cote fără precedent. Oficialul a anunțat o majorare semnificativă a taxelor, care ar urma să aducă la bugetul de stat peste 1,6 miliarde de lei în următorul an și jumătate, menită nu doar să consolideze finanțele publice, ci şi să răspundă aşteptărilor cetăţenilor de a taxa „viciul”.
Ilie Bolojan vorbește inițial despre impozitul pentru operatorii de jocuri de noroc va crește de la 21 la 30%, iar pentru jucători, taxa de retragere a banilor va fi majorată de la 3% la 4%. Încă un element-cheie al reformei îl reprezintă creșterea cu 30% a taxei pe aparat, dar și introducerea obligativității pentru producători de a instala sisteme GPS în toate dispozitivele de joc. În paralel, Guvernul a incriminat evaziunea fiscală în domeniul jocurilor de noroc, transformând-o în infracțiune și anunțând controale ample pentru „a face ordine” în acest sector.
Miza acestor măsuri vine din contextul dificil în care se află România: în anul precedent, deficitul bugetar a depășit 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar pentru fiecare sută de lei încasată statul a cheltuit 132 de lei, fapt care a condus la îndatorare masivă și costuri de finanțare ridicate.
Premierul Bolojan a subliniat că, dacă aceste practici persistă, ţara riscă să primească ratingul „junk” – calificativ care, tradus în limbaj cotidian, ar însemna taxe mult mai mari, scăderea puterii de cumpărare, dobânzi mai ridicate la credite pentru stat și populație, presiune pe reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar și blocarea fondurilor europene.
În opinia conducătorului Executivului, un rating de tip „nerecomandat pentru investiţii” ar transforma România într-o destinație evitată de investitori, privându-i pe cetățeni de oportunități economice. „Țara noastră ar reveni la nivelul de acum 15–16 ani, într-una dintre cele mai segrese perioade de instabilitate economică și politică de după 1989”, a avertizat premierul, făcând apel la responsabilitatea fiecărui român.
Oficialul a adresat un mesaj direct celor care se întreabă de ce îi privește în mod personal ratingul suveran al României: fiecare familie, tânăr sau pensionar, angajat la stat sau la privat, întreprinzător mic sau mare companie va simţi efectele măsurilor de corecţie fiscală, atât sub forma unor preţuri şi impozite mai mari, cât şi printr-o eventuală pierdere a locurilor de muncă dacă finanţele publice nu vor fi echilibrate.
Totuși, premierul Bolojan a transmis un ton optimist, susținând că România nu este încă în „ceasul al doisprezecelea”, deşi este „la limită”. El a promis că perioada de efort colectiv va fi una temporară, iar dacă guvernul va lua deciziile potrivite în următoarele luni, la sfârșitul anului viitor ţara se va afla într-o situație radical diferită, caracterizată de creştere economică şi stabilitate.
În încheiere, șeful Executivului le-a mulțumit românilor pentru răbdare și înțelegere, recunoscând că măsurile nu sunt populare, dar subliniind că sunt necesare pentru ca România să „renască economic” şi să prospere în anii care vor urma. În apelul său către colegii din coaliție, Ilie Bolojan a insistat asupra importanței pragmaticii și a rațiunii pentru a face faţă urgențelor și a asigura prosperitatea dorită.
