Ministrul Educaţiei, Daniel David, atrage atenţia că România se confruntă cu o situaţie de criză “pe care niciunul dintre noi nu şi-a dorit-o” şi subliniază că ieşirea din impas este posibilă doar “împreună, prin solidaritate şi cu acţiuni raţionale şi decente”. Potrivit declaraţiilor sale, măsurile de eficientizare la nivel naţional sunt absolut necesare pentru a evita, începând din septembrie, “dificultăţi cu plata salariilor, pensiilor şi burselor în toate sectoarele”.
Ministrul Educaţiei afirmă în acelaşi timp, că și cadrul de criză oferă ocazia de a schimba paradigma educaţională într-una “mai sănătoasă”, raţională şi echitabilă, care să servească interesul elevilor şi studenţilor – “raţiunea noastră profesională, umană” – şi să reconstruiască încrederea în şcoală şi cercetare.
Măsuri pe termen scurt, mediu şi lung
Pentru a răspunde presiunilor bugetare, ministrul a detaliat un pachet de măsuri gândite în funcţie de termene:
- Pe termen scurt, “în educaţie-cercetare nu dăm oameni afară şi nu scădem salariile”.
- Pe termen mediu, salariul de început pentru profesorii debutanţi şi asistenţii universitari va fi corelat cu salariul mediu brut pe economie, iar echivalenţa salarială a cercetătorilor (CS II/CSI) va fi aliniată la cea a conferenţiarilor şi profesorilor universitari.
- Pe termen lung, România nu va mai amâna alocarea procentului de 1% din PIB pentru cercetare şi de 15% din bugetul general consolidat pentru cheltuielile de educaţie.
Creşterea normei didactice: detalii şi implicaţii
Ministrul Educaţiei spune și că una dintre măsurile cele mai dezbătute vizează creşterea, cu două ore săptămânal, a normei didactice de predare-învăţare-evaluare (art. 207, lit. a din Legea 198/2023). Daniel David explică faptul că acest supliment va fi acoperit din “ore libere” existente – peste 30.000 de norme didactice neocupate –, astfel încât nicio persoană angajată nu îşi va pierde postul.
Fiecare situaţie va fi analizată individual, “în interesul cadrului didactic, al elevului şi al sistemului de educaţie”. Prin urmare, nu va exista o suspendare a contractelor în derulare, iar reglementările vor fi implementate gradual, în colaborare cu toţi cei responsabili din teritoriu.
Normă didactică sub media europeană şi caracter temporar
Ministrul Educaţiei subliniază că, prin creşterea la 4 ore pe zi din cele 8 de program (de la 3,6 ore în medie), volumul de muncă zilnic creşte doar cu circa 24 de minute – menţinându-se totuşi sub media europeană a normei didactice. Această modificare are caracter temporar, valabilă pe durata unui ciclu de studiu (patru ani), perioadă în care impactul măsurii va fi monitorizat atent.
Profesorii cu vechime şi rezultate dovedite vor putea compensa orele suplimentare prin activităţi specifice (literele b-f ale articolului 207), iar activităţile de dirigenţie, evaluările naţionale (evaluarea naţională şi bacalaureat) sau pregătirea pentru olimpiade rămân în afara normei şi vor fi remunerate separat.
Transparenţă şi echitate în plata cu ora
Ministrul Educaţiei în privinţa plăţii cu ora, ministrul David afirmă că sistemul preuniversitar trebuie să adopte criterii “raţionale şi decente”. În prezent, ora plătită ca predare suplimentară nu reflectă corect raportul cu norma de bază de 40 de ore pe săptămână şi depăşeşte, uneori,tarifele din învăţământul universitar sau chiar din sectorul sănătăţii.
Scopul este de a defini o valoare corectă, compatibilă cu resursele disponibile, fără a impune nimănui să renunţe la această formă de colaborare. Plata cu ora va fi supusă unor reguli clare şi transparente, iar futurele posturi vacante vor fi scoase la titularizare prin concurs, în acord cu planificarea deja lansată.
O paradigmă educaţională nouă
Daniel David reaminteşte că acest Guvern se defineşte drept “unul de sacrificiu” – şi, prin mandatul său în educaţie-cercetare, subliniază necesitatea ca sacrificiul să “merite”. Renunţarea la “paradigmele vetuste, cu mecanisme ascunse, neperformante şi inechitabile” nu echivalează cu distrugerea sistemului, ci cu construcţia unei educaţii decente, performante şi echitabile.
În opinia Ministrului Educaţiei, atât decidenţii, cât şi practicienii şi întreaga comunitate a educaţiei trebuie să rămână uniţi în jurul obiectivului comun: construirea viitorului copiilor României. În acest sens, mesajul său final este un îndemn la responsabilitate colectivă şi încredere în capacitatea reformatoare a sistemului public de învăţământ.
