Pe 1 iulie 2025, telescopul ATLAS a surprins un gospodar cosmic neobișnuit: 3I/ATLAS, al treilea obiect interstelar identificat vreodată traversând sistemul nostru solar. După pionierii 1I/ʻOumuamua, înregistrat în 2017, și 2I/Borisov, descoperit în 2019, acest nou vizitator a captat imediat atenția comunității astronomice. Însă ultimele analize sugerează că 3I/ATLAS nu este doar rar prin proveniența sa exterioară, ci ar putea fi și cea mai veche cometă observată până acum.
Matthew Hopkins, cercetător la Universitatea din Oxford, conduce o echipă care a aplicat un model statistic original – denumit Modelul Ōtautahi-Oxford – pentru a estima vârsta acestui obiect. Conform concluziilor lor preliminare, 3I/ATLAS s-ar fi format acum aproximativ 7 miliarde de ani, cu aproape 3 miliarde de ani înaintea apariției sistemului nostru solar, vechi de 4,5 miliarde de ani.
„Toate cometele native ale sistemului solar, precum Halley, s-au născut împreună cu Soarele, deci nu pot depăși 4,5 miliarde de ani. Vizitatorii interstelari, însă, pot fi mult mai bătrâni, iar metoda noastră indică foarte clar că 3I/ATLAS este candidatul principal pentru cea mai veche cometă descoperită vreodată”, a explicat Hopkins.
Originea în vârstă a obiectului își are rădăcinile în traiectoria sa neobișnuită prin Calea Lactee. Spre deosebire de ʻOumuamua și Borisov, care au provenit din discul subțire al galaxiei – regiunea tânără unde se află și sistemul nostru solar –, 3I/ATLAS pare a fi sosit din discul gros, o centură de stele mult mai vechi care înconjoară planul galactic principal.
„Este pentru prima dată când studiem un vizitator interstelar dintr-o zonă atât de îndepărtată și primitivă a Căii Lactee”, a adăugat astrofizicianul Chris Lintott, coleg al lui Hopkins la Oxford. El estimează o probabilitate de două treimi ca această cometă să fi fost în formă încă din zorii galaxiei și să fi pluti neîntrerupt prin vidul interstelar până aproape de Soare.
Pe măsură ce 3I/ATLAS se apropie de steaua noastră, căldura va transforma straturile sale înghețate în gaze, proces care va da naștere unei comae și a unei cozi luminoase – semnele distinctive ale oricărei comete. Observațiile recente au confirmat deja debutul acestei activități, evidențiind totodată că diametrul său depășește semnificativ pe cel al predecessorilor interstelari.
„Suntem în plin avânt științific: fluxul de gaze care se va intensifica va reprezenta un test real pentru modelul nostru”, a explicat Michele Bannister, din echipa Universității Canterbury, Noua Zeelandă. „Marile observatoare din lume și-au îndreptat deja telescoapele spre acest mesager antic.”
Printre acestea se numără și Observatorul Vera C. Rubin, pregătit să-și inaugureze seria de sondaje LSST (Legacy Survey of Space and Time). Cercetătorii estimează că, pe parcursul celor zece ani de proiect, Rubin va detecta între cinci și cincizeci de corpuri interstelare. Descoperirea lui 3I/ATLAS, cu dimensiunile și activitatea sa surprinzătoare, sugerează că cifrele ar putea tinde spre limita superioară a estimărilor.
Ironia face ca tocmai în timp ce se pregătea să-și susțină teza de doctorat, Hopkins și-a văzut lucrările originale puse la încercare în timp real. În loc să se bucure de puțină relaxare după susținerea tezei, cercetătorul a primit mesaje entuziaste și a aplicat pentru prima dată modelul Ōtautahi-Oxford pe un obiect cu adevărat revoluționar.
Într-o intervenție la Întâlnirea Națională de Astronomie (NAM) 2025, desfășurată vineri, 11 iunie, la Universitatea Durham, Hopkins a prezentat concluziile care promit să rescrie înțelegerea noastră asupra evoluției cometelor și, poate, a începuturilor materiei organice în Univers.
