Meta, compania care deține Facebook, Instagram, Threads, dar și multe alte companii similare de socialiare, sfidează în mod oficial Comisia Europeană după ce a anunțat vineri că nu va adera la noul cod de practică al Uniunii Europene pentru inteligența artificială, acuzând orientările comunitare că sunt “exagerate” și creează “incertitudini juridice”.
Meta, prin decizia luată de către Mark Zuckerberg marchează o nouă etapă în tensiunile crescânde dintre Metcompanie și regulatorii europeni în domeniul tehnologiei, iar asta pentru că nu vorbim despre prima dispută de acest gen, mai ales că au existat și amenzi împotriva sa.
Meta critică dur orientările europene pentru IA
Joel Kaplan, directorul pentru afaceri globale al Meta, a emis o declarație publică dură împotriva codului voluntar al UE. Acesta a calificat orientările drept exagerate și a susținut că Europa se îndreaptă pe o direcție greșită în reglementarea inteligenței artificiale.
“Am analizat cu atenție Codul de practică al Comisiei Europene pentru modelele de IA de uz general și Meta nu îl va semna. Acest cod introduce o serie de incertitudini juridice pentru dezvoltatorii de modele, precum și măsuri care depășesc cu mult domeniul de aplicare al Legii privind IA”, a declarat Kaplan într-un comunicat oficial.
Un război de relații publice împotriva reglementărilor UE
Această poziție nu reprezintă o premieră pentru Meta în relația cu autoritățile europene. Compania a dus în mod constant o campanie de contestare a reglementărilor UE privind inteligența artificială, calificând anterior Legea IA drept “imprevizibilă” și susținând că aceasta “merge prea departe” și “împiedică inovația”.
În februarie, reprezentanții Meta au argumentat că rezultatul reglementărilor europene este întârzierea sau diluarea produselor, iar consumatorii europeni au de suferit din cauza acestor măsuri restrictive. Compania pare să mizeze pe sprijinul administrației Trump, care în aprilie a făcut presiuni asupra UE pentru abandonarea Legii IA, descriind-o drept “o formă de impozitare”.
Conținutul controversat al codului de practică
Codul de practică al UE, publicat pe 10 iulie, stabilește linii directoare concrete pentru companiile care dezvoltă sisteme de inteligență artificială. Printre cele mai importante prevederi se numără interzicerea instruirii sistemelor IA pe baza materialelor piratate și obligația de a respecta solicitările scriitorilor și artiștilor de a-și exclude lucrările din bazele de date de antrenament.
De asemenea, dezvoltatorii trebuie să furnizeze documentație actualizată periodic care descrie în detaliu caracteristicile sistemelor lor de inteligență artificială. Aceste cerințe vizează creșterea transparenței și responsabilității în industria IA.
Riscurile refuzului de aderare pentru Meta
Deși codul de practică rămâne voluntar, refuzul de aderare comportă riscuri semnificative pentru Meta. Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru probleme digitale, a avertizat că furnizorii de inteligență artificială care nu semnează acordul “vor trebui să demonstreze alte mijloace de conformitate” și “ar putea fi expuși unui control de reglementare mai strict”.
Semnarea codului oferă companiilor o protecție juridică suplimentară împotriva viitoarelor acuzații de încălcare a Legii IA. Prin refuzul de aderare, Meta se expune unui risc crescut de investigații și sancțiuni din partea regulatorilor europeni.
Amenzi drastice pentru încălcarea Legii IA
Consecințele financiare ale nerespectării Legii UE privind inteligența artificială sunt severe. Comisia Europeană poate impune amenzi de până la șapte procente din cifra de afaceri anuală a unei companii pentru încălcările grave. Pentru dezvoltatorii de modele avansate de IA, sancțiunile sunt stabilite la trei procente din vânzările anuale.
Aceste penalități substanțiale reprezintă o presiune considerabilă pentru companiile tehnologice care operează în spațiul european, făcând din conformitatea cu reglementările o prioritate strategică majoră.
Implicațiile pentru viitorul IA în Europa
Poziția adoptată de Meta reflectă tensiunile mai largi dintre companiile tehnologice americane și regulatorii europeni în era inteligenței artificiale. Refuzul de aderare la codul de practică semnalează o strategie de rezistență față de reglementările europene, pariul fiind făcut pe sprijinul administrației americane și pe presiunea politică externă.
Acest conflict subliniază provocările UE în implementarea unui cadru de reglementare eficient pentru inteligența artificială, în condițiile în care marile corporații tehnologice contestă în mod activ autoritatea și legitimitatea măsurilor propuse. Evoluția acestui diferend va avea implicații majore pentru dezvoltarea industriei IA în Europa și pentru relațiile transatlantice în domeniul tehnologic.
