Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat ieri că, în urma unui control tematic desfăşurat la rampele de gunoi municipale, au fost aplicate amenzi în valoare totală de 1,8 milioane de lei. Demersul, iniţiat chiar la începutul mandatului său, a vizat un control interjudeţean al Gărzii de Mediu, cu accent pe prevenirea incendiilor în depozitele de deşeuri municipale.
„Am vrut să avem o acţiune completă pe toate gropile cu gunoi municipal care să fie verificate din perspectiva măsurilor care au fost luate pentru a preveni incendiile”, a subliniat Buzoianu, explicând că cele mai mari sancţiuni au fost aplicate în judeţele Dâmboviţa, Ilfov şi Teleorman.
Ministrul Mediului afirmă în concluziile generale trase după această acţiune sunt îngrijorătoare: majoritatea judeţelor nu dispun de infrastructura necesară pentru tratarea deşeurilor, iar România reciclează mult prea puţin.
„Ar trebui, în perioada următoare, să dublăm capacitatea şi calitatea de material pe care îl reciclăm”, a punctat ea, indicând astfel o direcţie clară de reformă. În plus, inspectorii au constatat depăşiri ale cantităţilor autorizate de deşeuri depozitate în majoritatea gropilor verificate, la fel cum au fost depăşite şi suprafeţele maxime permise pentru depozitare.
Aceste abateri sistemice, repetate de la un judeţ la altul, arată, în opinia ministrei, că problemele sunt adânc înrădăcinate atât în practici administrative, cât şi în modul în care este concepută şi aplicată legislaţia actuală.
Ministrul Mediului a vorbit şi despre cauzele ce alimentează disfuncţiile: colectarea separată de slabă calitate, tratarea inexistentă sau pur formală a deşeurilor, tarifele de depozitare mai mici decât costurile tratării – care descurajează utilizarea instalaţiilor existente – precum şi lipsa de asumare şi responsabilităţi neclare între autorităţile locale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.
În plus, cadrul legislativ, considerat ambiguu, nu prevede sancţiuni cu adevărat descurajatoare pentru instituţiile care nu îşi îndeplinesc atribuţiile. În faţa acestei radiografii sumbre, ministrul Muncii anunţă „măsuri ferme” pe două direcţii majore.
Ministrul Mediului afirma că, prima este continuarea şi extinderea controalelor, pentru a menţine presiunea pe operatori şi autorităţi şi pentru a preveni riscurile de mediu, în special incendiile favorizate de temperaturile extreme. A doua direcţie vizează consolidarea cadrului normativ: elaborarea normelor de aplicare pentru Legea mirosului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, astfel încât populaţia afectată de poluarea olfactivă să aibă instrumente clare de protecţie, precum şi modificarea legislaţiei privind produsele second-hand, pentru a introduce soluţii de trasabilitate care să garanteze un mediu sănătos.
Pe componenta instituţională, Buzoianu a indicat şi necesitatea întăririi capacităţii Gărzii de Mediu de a utiliza echipamente moderne achiziţionate prin PNRR şi POIM – de la bodycam-uri la drone – pentru care încă lipsesc reglementările juridice adecvate. În lipsa acestor norme, tehnologia rămâne subutilizată, iar controalele nu pot beneficia de toate instrumentele disponibile.
„Este momentul să tratăm gestionarea deșeurilor nu doar ca o obligație de mediu, ci ca o politică de sănătate publică și de responsabilitate administrativă”, a concluzionat Diana Buzoianu.
Mesajul ei marchează o schimbare de paradigmă: deşeurile nu mai sunt o problemă periferică, ci un test al capacităţii administrative şi al grijii faţă de sănătatea cetăţenilor. În lipsa unei reacţii ferme şi coerente, avertizează ministrul, România riscă să rămână captivă între gropi de gunoi supraîncărcate, reciclare simbolică şi un cadru normativ incapabil să oprească degradarea mediului.
