Ministrul Educației, Daniel David, anunță publicarea în transparență decizională a unei nou Hotărâri pe care Guvernul României ar trebui să o adopte cu menirea de a actualiza și unifica cerinţele minime de formare pentru programele de studii universitare în domeniile cu reglementare europeană, precum medicină, medicină dentară, farmacie, asistenţă medicală generală, moaşe, medicină veterinară şi arhitectură.
Ministrul Educației, subliniază că noul act normativ abrogă Hotărârea Guvernului nr. 469/2015 şi introduce dispoziţii clare privind structura acestor programe în termeni de durată, număr de credite ECTS, discipline, competențe şi abilități necesare absolvenților.
În primul rând, proiectul păstrează parametrii existenţi pentru programele de studii în medicină şi arhitectură, preluându-i integral din reglementarea anterioară. Astfel, universităţile care organizează facultăţi de medicină vor continua să asigure o pregătire de minimum şase ani şi un contingențial de credite şi discipline specifice, în timp ce programele de arhitectură îşi menţin cadrul existent de durată şi de discipline obligatorii.
Ministrul Educației afirmă și că în ceea ce priveşte profesiile reglementate de Directiva 2005/36/CE, autorul proiectului subliniază importanţa menţinerii recunoaşterii automate a calificărilor la nivelul statelor membre UE, pentru a facilita mobilitatea profesională a absolvenţilor.
Pentru specializările de medic dentist, farmacist şi asistent medical generalist, proiectul transpune cerinţele aduse de Directiva delegată (UE) 2024/782, cu termen de implementare la 4 martie 2026. Noile prevederi definesc durata studiilor, structura disciplinei şi repartizarea orelor de practică clinică pentru fiecare dintre aceste domenii.
Astfel, universităţile vor trebui să adapteze planurile de învăţământ pentru a include un număr minim de ore de practică preclinic şi clinic, discipline teoretice fundamentale şi module consacrate dezvoltării competenţelor de comunicare şi etică profesională. Schimbările vor asigura o pregătire uniformă în toate statele membre, acoperind de la proceduri stomatologice de bază până la administrarea de medicamente şi consilierea pacienţilor.
Ministrul Educației aduce în atenție că în ceea ce priveşte pregătirea viitorilor medici veterinari, proiectul transpune dispoziţiile Directivei delegată (UE) 2025/1223, cu termen de transpunere la 10 aprilie 2027. Noul cadru reglementar stabileşte condiţiile minime pentru disciplinele de anatomie comparată, medicină internă şi chirurgie veterinară, precum şi numărul de ore rezervate stagiilor practice în ferme şi clinici veterinare.
Componenta practică devine astfel mai riguros definită, pentru a răspunde cerinţelor tot mai ridicate ale pieţei veterinare şi ale bunăstării animalelor. Pregătirea viitoarelor moaşe rămâne reglementată prin normele existente, preluate din actul normativ din 2015.
Ministrul Educației explică inclusiv că acestea includ minimum trei ani de studii universitare, cu un echilibru între teorie şi practică, discipline de obstetrică, ginecologie şi îngrijirea neonatală, alături de module de sănătate publică şi management al riscului la nivel maternal. Ministrul a evidenţiat că această abordare asigură continuitate şi stabilitate în pregătirea unei categorii profesionale esenţiale pentru sistemul medical.
Proiectul de hotărâre argumentează că noile cerinţe minime de formare reprezintă atât criterii obligatorii pentru autorizarea şi acreditarea programelor de licenţă, cât şi standarde de evaluare externă a calităţii academice, publicate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior. Aplicarea uniformă a acestor standarde urmăreşte îmbunătăţirea calităţii educaţiei în profesiile reglementate, pregătind absolvenţi capabili să răspundă atât exigenţelor europene, cât şi nevoilor din sistemul naţional de sănătate şi infrastructură.
Ministrul Educaţiei a subliniat că proiectul aduce României în rândul statelor membre cu reglementări actualizate şi conforme deopotrivă cu directivele europene şi cu obiectivele naţionale de modernizare a învăţământului universitar. Prin armonizarea criteriilor de formare, se asigură un înalt grad de protecţie a sănătăţii publice şi a bunăstării animalelor, se facilitează mobilitatea profesională şi se consolidează prestigiul diplomelor româneşti pe plan internaţional.
